faurei

Perioada cât a fost reşedinţă de raion (1950-1968), prin construcţiile de tip urban ridicate, prin lucrările edilitar-gospodăreşti realizate (străzi, spaţii verzi, iluminat public etc.), prin modernizarea nodului de cale ferată Făurei, cât şi prin dezvoltarea în ansamblu a vieţii economice şi social-culturale s-au prefigurat contururile viitorului oraş de la “Porţile Bărăganului”.

Comuna Făurei a fost declarată oraş, în 1968, prin HCM nr. 1108/27.05.1968:

După acest eveniment, primit cu entuziasm de către toţi locuitorii Făureiului, întreaga activitate edilitar-gospodărească, economică şi social-culturală a căpătat noi dimensiuni, noi ritmuri de dezvoltare. Stau mărturie acestei afirmaţii străzile modernizate, reţeaua de apă şi canal, cele 660 de apartamente construite cu fonduri de la stat, dezvoltarea cooperaţiei de consum şi meşteşugăreşti, a industriei locale, a transporturilor şi telecomunicaţiilor etc.

Suprafaţă

Teritoriul administrativ al oraşului Făurei acoperă o suprafaţă de 1828 ha, din care 298 ha intravilan, 168 ha teren neagricol şi 1362 ha teren agricol.

Suprafaţa agricolă totală a oraşului Făurei este de 1362 ha, din care arabil 626 ha, vii 29 ha, păşuni şi fâneţe 565 ha, păduri aflate în administrarea Romsilva 142 ha.

Localizare

În vestul judeţului Brăila, la intersecţia unor principale căi de comunicaţie feroviare şi rutiere, fiind un important nod de cale ferată. Poziţia geografico matematică este determinată de paralela 45° 05' latitudine nordică şi de meridianul de 27° 17' longitudine estică, situându l în lunca de pe dreapta râului Buzău, la contactul sau limitele a trei mari subunităţi ale Câmpiei Române: Câmpia piemontană a Rîmnicului (la nord şi nord vest), Câmpia de subsidenţă a Buzăului (la vest şi sud vest) şi Câmpia Brăilei sau Bărăganul de Nord (la est şi sud est).

Din punct de vedere administrativ, oraşul Făurei se află aşezat în vestul judeţului Brăila, la o distanţă de 60 km de municipiul Brăila, la 40 km de municipiul Râmnicu Sărat, 40 km de municipiul Buzău şi la 130 km faţă de Bucureşti, capitala României.Poziţia economico-geografică este favorizată de situarea sa la intersecţia unor principale căi de comunicaţie feroviare şi rutiere, fiind un puternic nod de cale ferată, cu intrări şi ieşiri în 5 direcţii, din care 2 magistrale (Bucureşti - Urziceni - Galaţi şi Bucureşti - Urziceni - Tecuci - Iaşi - Ungheni). De asemeni, avem o "Bază de încercări feroviare" cu o lungime de 13709 m, unică în estul Europei.

Populaţie

În urma centralizării rezultatelor Recensământul populaţiei şi al locuinţelor, desfăşurat în anul 2002 în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 680/2001 a rezultat o populaţie stabilă de 4090 locuitori, formând 1464 gospodării. Etnia minoritară cea mai reprezentativă este cea a romilor, cu 112 locuitori.

Tendinţele de creştere a populaţiei

Principalele disfuncţionalităţi în domeniul demografiei sunt: sporul natural negativ, rata mortalităţii mai mare decât cea a natalităţii, sporul migratoriu negativ, oferta de locuri de muncă în scădere, lipsa de perspectivă pentru populaţia tânără, interesul scăzut al familiilor tinere pentru a avea copii.

Din datele de care am dispus, evoluţia numerică a populaţiei, începând cu 1946, se prezintă astfel:

Anul	Numărul locuitorilor (populaţie stabilă)	Spor la 1000 locuitori
1946	1325	-
1956	2354	12,7
1966	3084	6,8
1976	3411	12,6
1986	3910	7,9
1992	4354	5,5
1996	4500	-3,2
2002	4090	2,4

Caracteristicile de vârstă

Interval vârstă	Număr	Pondere
0 - 15 ani	1020	25%
15 – 40 ani	1720	42%
40 – 65 ani	1140	28%
Peste 65 ani	210	5%

Nivelul educaţional

Din datele culese în timpul Recensământul populaţiei şi al locuinţelor, desfăşurat în anul 2002, au rezultat următoarele date referitoare la gradul de instruire:

Nivel de instruire	Număr
Copii 0 – 4 ani	340
Învăţământ preşcolar	120
Învăţământ primar	660
Învăţământ gimnazial	700
Liceu şi şcoli profesionale	1015
Studii superioare	158
Analfabeţi	97

Ponderea masculin - feminin în rândul populaţiei

Din 4090 locuitori (populaţie stabilă), 2168 sunt femei (53%) şi 1922 bărbaţi (47%).

Locuinţele şi caracteristicile locuirii

În localitatea Făurei sunt 828 clădiri cu destinaţia de locuinţe, din care 802 locuinţe individuale şi 26 blocuri cu 724 apartamente. Numărul al persoanelor dintr-o locuinţă variază între 1 şi 14, cu o medie de 2,76 persoane / locuinţă.

Suprafaţa desfăşurată a locuinţelor este cuprinsă între 40 şi 360 mp, cu o medie de 68 mp. Majoritatea locuinţelor individuale sunt construite pe loturi de 300-500 mp. Numărul locuinţelor disponibile (libere) este de aproximativ 20.

Majoritatea locuinţelor sunt deţinute în proprietate privată, de persoane fizice sau juridice. În evidenţele Consiliului Local sunt înregistrate 15 apartamente şi 5 locuinţe individuale deţinute în regim de închiriere.

Analiza sectoarelor economice

Sector economic	Număr societăţi	Număr angajaţi
Societăţi comerciale cu capital majoritar de stat	5	150
Societăţi cu activitate agricolă	2	20
Societăţi de construcţii	2	40
Unităţi de prestări servicii	12	86
Societăţi mici şi mijlocii cu profil productiv	9	236
Societăţi comerciale mici şi mijlocii	39	80
Unităţi bancare	3	15
Unităţi de asistenţă medicală	8	54
Unităţi învăţământ	3	60
Administraţie publică	8	108

Rata de ocupare a forţei de muncă şi venitul

Populaţia activă a oraşului Făurei este de circa 2860 locuitori. La Agenţia Locală de Ocupare a Forţei de muncă Făurei sunt înregistrate 226 persoane în căutarea unui loc de muncă, din care 99 sunt indemnizabili (primesc ajutor de şomaj). Din punct de vedere al structurii pe sexe a populaţiei neocupate, avem 52% femei şi 48% bărbaţi.

Schimbările care au survenit şi previziuni

Evoluţia economiei la nivel naţional după anul 1989 s-a făcut resimţită şi la Făurei. Sectoare locale economice importante (transporturi - CFR şi auto; industria locală - ConsumCoop, Faur şi Cooperativa Progresul, unităţile medicale - Spitalul Orăşenesc, câteva unităţi agricole din apropierea oraşului Făurei) au cunoscut o evoluţie descendentă. În consecinţă, rata şomajului a crescut, salariile medii sunt mici, perspectivele de dezvoltare ale firmelor sunt reduse.

Această situaţie a fost într-o anumită măsură compensată de înfiinţarea în localitate a unor puncte de lucru sau chiar societăţi cu profil productiv: SC Adconf BG SRL Brăila, SC Communication Marketing Textiles Bucureşti, SC Crimbo Gas SRL Făurei, SC Brickes Production SRL Brăila, care au absorbit o parte din forţa de muncă neocupată.

Angajatorii importanţi

Nume angajator	Natura activităţii desfăşurate	Numărul aproximativ al angajaţilor
SC Crimbo Gas Făurei SRL	Îmbuteliere şi distribuţie gaz butan	55
SC Communication Marketing Textile Bucureşti	Confecţii textile	70
SC Adconf BG SRL Brăila	Confecţii textile	60
SC Brickes Production SRL	Materiale construcţii	30
CFR (diferite societăţi)	Transporturi, revizii	80

Infrastructura

Producerea, transportul şi distribuţia apei potabile, ca şi evacuarea şi epurarea apelor uzate se fac prin Direcţia Serviciilor Publice de sub autoritatea Consiliului Local al oraşului Făurei. Capacitatea de producere a apei potabile este de 842 mc/zi, consumul mediu zilnic înregistrat în 2003 este de 490 mc. Debitul staţiilor în funcţiune pentru epurarea apelor uzate reziduale este de 460 mc/zi, volumul zilnic epurat în 2003 fiind de 252 mc.

Reţelele de alimentare cu energie electrică şi punctele de transformare aparţin SC Electrica şi sunt administrate de Sucursala de distribuţie a energiei electrice Brăila. Centralele termice aparţin domeniului public al oraşului, sunt administrate de Direcţia Serviciilor Publice Făurei.

În prezent, singurul operator de telefonie fixă din localitate este Romtelecom. Centrala digitală cu care este dotată secţia Romtelecom Făurei are circa 900 numere disponibile.

Oraşul Făurei este deservit de drumul naţional DN 2B care trece la limita teritoriului administrativ şi de drumul judeţean DJ 203. Acestea au suprafaţa carosabilă asfaltată. În ceea ce priveşte căile de acces din interiorul teritoriului administrativ, situaţia se prezintă astfel:

Specificaţii	Lungime (km)	Total suprafaţă (m²)
Asfaltate	4,104	49392
Pavate	9,486	144423
Betonate	0,809	10016
Pietruite	8,405	91921
De pământ	2,230	20793
Total	25,034	316545

Din total suprafaţă căi de acces:
Carosabil (m²)	Trotuare (m²)	Peluze (m²)	Canale (m²)
26340	4260	18792	0
56916	8147	77560	1800
6460	766	2790	0
50190	720	39231	1780
20793	0	0	0
160699	13893	138373	3580

Mediu

Calitatea aerului

În oraşul Făurei nu avem industrii producătoare de noxe. Calitatea aerului nu este afectată decât de cele două centrale termice care sunt echipate cu coşuri de fum în construcţie metalică şi, ocazional, de procesele de descompunere a deşeurilor solide depozitate la Groapa de gunoi a oraşului.

Calitatea apei

Apa potabilă este obţinută prin pompare din cele 4 puţuri forate pe teritoriul administrativ al comunei Jirlău. Pentru creşterea calităţii apei potabile, în anul 2002 a fost finalizată lucrarea de investiţie "Modernizarea sistemului de distribuţie a apei potabile prin creşterea eficienţei economice", în valoare de 109808050 lei. S-a redus astfel consumul de energie electrică pentru distribuţia apei şi costul cu munca vie prin desfiinţarea Staţiei de pompare Nisipuri, a crescut controlul asupra activităţii şi calităţii, s-a asigurat clorinarea eficientă fără pierderi mari de clor pe lungimea reţelei.

Apa uzată este preluată în reţeaua de canalizare a oraşului şi este colectată într-un cheson din beton, după care este pompată spre staţia de epurare, unde, după decantare şi tratare, este deversată în râul Buzău. Pentru îmbunătăţirea procesului de colectare şi evacuare a apelor uzate, în anul 2000 a fost finalizată investiţia “Reabilitare Staţie pompare ape uzate oraş Făurei”, care a presupus înlocuirea instalaţiei hidraulice şi reechiparea staţiei de pompare cu pompe fiabile alese pentru necesităţile reale de pompare şi cu instalaţii de automatizare şi conducere automată a procesului de pompare, pentru asigurarea unui management adecvat al acestor instalaţii.

Tratamentul deşeurilor solide şi facilităţile de colectare

În prezent deşeurile solide sunt depozitate la Groapa de gunoi a oraşului. În programul de investiţii pe anii următori este cuprinsă şi realizarea unei gropi de gunoi ecologice, care include separarea, tratarea pe componente şi recuperarea parţială a deşeurilor solide.

Poluarea sonoră

Nu este cazul.

Educaţie

În localitate funcţionează un grup şcolar compus din 1 Liceu; 2 Şcoli Generale şi 1 Grădiniţă.

Forma de învăţământ	Număr profesori	Număr elevi
Preşcolar	6	126
Primar	10	221
Secundar	18	292
Liceal	34	426

Sănătate publică

Starea de sănătate a locuitorilor este asigurată prin următoarele:

• 1 Spital orăşenesc cu 65 paturi
• 1 Policlinică
• 1 Staţie Salvare
• 3 cabinete medicale cu medici de familie
• 1 cabinet stomatologic – privat
• 2 farmacii umane
• 1 cabinet asistenţă veterinară şi 1 farmacie uz veterinar