Cadrul general si potentialul turistic al judetului Braila
Cadrul general
Turismul reprezinta “ansamblul de activitati prin care omul isi petrece timpul liber
calatorind in alta localitate sau tara pentru a vizita oameni si locuri, monumente si muzee, pentru a-
si imbogati cunostintele generale, pentru a se distra si a face sport, pentru odihna sau tratament
etc., iar in al doilea rand industria creata pentru satisfacerea tuturor bunurilor si serviciilor
solicitate de turisti la locul de destinatie, la un inalt nivel calitativ, si in conditiile protectiei si
conservarii resurselor turistice in special, si a mediului inconjurator, in general”.
Trebuie subliniat ca an de an turismul se situeaza intotdeauna inaintea cresterii economice
mondiale, iar criza economica afecteaza turismul, surprinzator de putin.
Pana in secolul al XIX-lea, Romania a fost relativ putin cunoscuta ca tara turistica.
Calatorii care vizitau tara noastra faceau parte de obicei din randul oamenilor de cultura, a
diplomatilor, a comerciantilor, care-si impartaseau impresiile favorabile unui cerc restrans
de auditori. Odata cu unirea Moldovei cu Muntenia in 1859 si apoi formarea Romaniei Mari
in 1918, tara noastra a pasit alaturi de tarile europene moderne. Daca turismul
international a fost prea putin dezvoltat in schimb circulatia interna de calatori a fost
considerabila, raportata la capacitatea economica a tarii. Prin temperament si uzante,
romanii sunt un popor mobil, dinamic, motivati spre calatorie.
Incercand o apreciere a cadrului natural din unghiul valorii si interesului turistic
desprindem urmatoarea concluzie: judetul Braila poseda unitati peisagistice cu valente
turistice ridicate ce pot si trebuie sa intre in circuitul turistic.Componenta hidrografica se
releva printr-un potential turistic valoros, in mica masura valorificat si chiar cunoscut.
Astfel, este necesar a se pune mai mult in valoare potentialul balnear reprezentat de Lacul
Sarat, Movila-Miresii, lacul Ciineni si celelalte lacuri de crov din Campia Baraganului.
POTENTIALUL TURISTIC
Desi judetul Braila nu poate “concura” cu alte judete sau zone ale tarii in ceea ce
priveste potentialul turistic, totusi dispune de un fond turistic insemnat care pana in
prezent, nu a fost valorificat decat in mica masura.
Potentialul turistic natural
Dunarea si Insula Mare a Brailei, in ansamblul ei, reprezinta un potential
turistic de o certa valoare.
In primul rand, arterele hidrografice principale - Cremenea, Macin si Vilciu- pot fi
folosite pentru excursii cu vaporul. Atat zona de protectie dintre brate cat si digurile
construite impotriva inundatiilor sunt, in cea mai mare parte, plantate cu plopul negru sau
acoperite inca de padurile naturale de salcii.
La acestea se mai adauga si ostroavele de pe bratul Cremenea cu un frumos peisaj
natural - paduri de salcii, canale, lacuri mici- care ar atrage multi vizitatori.
Aceste zone marginale, impreuna cu ostroavele de pe arterele navigabile pot fi
folosite in scopuri turistice de agrement.
De asemenea, zonele din jurul lacurilor Blasova si Japsa Plopilor precum si privalul
Filipoiu pot reprezenta atractii turistice pentru agrement si recreere.
Campia Brailei si Campia Calmatuiului, desi monotone la prima vedere, nu sunt
lipsite de elemente peisagistice care sa atraga atentia turistilor. Lacurile sarate, salmastre
si cele cu apa dulce sunt cele mai importante obiective in acest sens.
Prin compozitia chimica a apei si calitatea namolurilor, o serie de lacuri sunt sau pot
fi antrenate in circuitul turistic balnear. Se detaseaza in acest sens Lacu Sarat- Braila,
Ciineni, Movila-Miresii, Lacu Sarat-Batogu, Bentu-Batogu si Tataru.
Obiective valoroase sunt si resursele piscicole, cu larga audienta in cadrul cererii;
retinem posibilitatile reale existente pe cele doua brate ale Dunarii, la Blasova, Ianca,
Jirlau, Dudesti si Maxineni.
O atractie deosebita, atat pe plan national, dar mai ales international, o constituie
vanatoarea. In judetul Braila exista cateva zone cu conditii bune si chiar foarte bune pentru
vanatoare: Vadeni, Lunca Siretului, Blasova, Insula Mica, Viisoara si Camnita.
Plajele naturale reprezinta alte atractii turistice care, in conditiile unor amenajari
corespunzatoare, pot capata statut de obiective turistice propriu-zise. Astfel, se pot
amenaja plajele de la Braila (pe malul stang al Dunarii - “Plaja Lipoveneasca”),
Corotisca, Blasova, Ianca, Ciineni etc. De asemenea, pe malul stang al Dunarii, in zona
municipiului Braila, dar nu numai, se pot amenaja unitati de alimentatie publica pe
pontoane si vaporase scoase din uz.
EVALUARE CADRU NATURAL (realizata de Institutul de Geografie al Academiei
Romane)
UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALA PUNCTAJ (MAX 10 )
MUNICIPIUL BRAILA 4.0
ORAS FAUREI 2.5
ORAS IANCA 3.5
ORAS INSURATEI 2.5
BARAGANUL 2.0
BERTESTII DE JOS 3.5
BORDEI VERDE 2.0
CHISCANI 3.0
CIOCILE 3.0
CIRESU 2.5
DUDESTI 3.0
FRECATEI 3.0
GALBENU 3.0
GEMENELE 2.0
GRADISTEA 3.0
GROPENI 3.5
JIRLAU 4.5
MARASU 3.5
MAXINENI 2.0
MIRCEA VODA 2.0
MOVILA MIRESII 3.5
RACOVITA 2.5
RIMNICELU 2.0
ROMANU 2.0
ROSIORI 2.0
SALCIA TUDOR 2.0
SCORTARU NOU 2.5
SILISTEA 2.0
STANCUTA 3.0
SURDILA-GAISEANCA 3.0
SURDILA-GRECI 2.5
SUTESTI 3.0
TICHILESTI 2.5
TRAIAN 2.0
TUDOR VLADIMIRESCU 2.0
TUFESTI 2.0
ULMU 2.5
UNIREA 2.0
VADENI 2.5
VICTORIA 3.0
VISANI 4.0
VIZIRU 2.0
ZAVOAIA 2.0
CAZASU 1.0
EVALUARE ARII PROTEJATE (realizata de Institutul de Geografie al Academiei
Romane)
Denumirea ariei protejate si Unitatea administrativ teritoriala cu punctajul (max 5)
Denumire arie protejata Unitate administrativ Punctaj
teritoriala
(maxim 5)
Parcul Natural Balta Brăilei Brăila 5
Parcul Natural Balta Brăilei Chiscani 5
Parcul Natural Balta Brăilei Tichilesti 5
Parcul Natural Balta Brăilei Gropeni 5
Parcul Natural Balta Brăilei Tufeşti 5
Parcul Natural Balta Brăilei Stăncu a 5
Parcul Natural Balta Brăilei Berteştii de Jos 5
Lacul Jirlău - Vişani Jirlău 3
Lacul Jirlău - Vişani Vişani 3
Lacul Jirlău - Vişani Galbenu 3
Pădurea Camni a Şu eşti 2
EVALUARE FACTORI NATURALI TERAPEUTICI (realizata de Institutul National de
Recuperare, Medicina Fizica si Balneoclimatologie)
Localitat UAT Jude Categori Clasificare după factorii terapeutici naturali Indicatii Punct
e t e terapeutic aj
e (max
Bioclim Apa La Nam Alti
statiune
10p)
at minerala c ol facto
ri
Chisca BR sta iune ec - Ls S - ru,t,np,g,d, 3
Lacu
ni de e
Sarat
interes
local
Movila BR localitate ec cl,b,st,s,(h)t, ls - - ru,t,g 1
Movila
Miresii cu factori m
Miresii
naturali
terapeuti
ci
Resursele turistice antropice
Spre deosebire de cele naturale, resursele antropice sunt concentrate intr-un numar
mai mic de centre, intre acestea cel mai important fiind municipiul Braila.
Municipiul Braila, cel mai vechi si mai mare centru urban al judetului, se remarca
printr-o serie de obiective turistice de mare valoare cum sunt: Teatrul “Maria Filotti”,
Teatrul de papusi, Muzeul de istorie cu numeroase obiecte si documente privind evolutia
orasului si a imprejurimilor. De asemenea, aici se afla o macheta a cetatii Brailei, care se
situa in zona actualului Parc Central din Piata Traian, precum si o copie a planului de
urbanism intocmit in perioada 1831-1835, plan prin care s-au pus bazele sistematizarii
orasului in forma de amfiteatru. Muzeul de Arta poseda o bogata colectie de pictura,
sculptura si grafica a unor maestri romani.
Printre monumentele de arhitectura din municipiu se numara: Biserica “Buna
Vestire” cunscuta sub denumirea de “Biserica Greaca” cu numeroase fresce executate de
pictorul Gh. Tatarascu, Biserica “Sf.Arhangheli Mihail si Gavril” fosta geamie, transformata
in 1831 in biserica ortodoxa. De asemenea, in Braila se afla sediul mondial al comunitatii
lipovenesti si biserica episcopala a crestinilor ortodocsi de rit vechi. Pe langa acestea, in
Braila pot fi admirate multe alte cladiri declarate monumente de arhitectura. Alte obiective
cu valoare istorica sunt prezentate de reteaua de hrube si fragmentele din zidul cetatii
Brailei .
In partea sud-vestica a orasului se afla cel mai mare parc al Brailei, Parcul
Monument, zona de agrement si nu numai, deoarece aici se poate vizita Muzeul de Stiinte
ale Naturii, dar se pot practica si sporturi pe terenurile special amenajate.
Este cunoscut faptul ca, de Braila se leaga nume de seama in viata culturala si
stiintifica a tarii, o serie de placi comemorative si manifestari periodice amintind ca aici s-
au nascut sau au trait o parte a vietii lor scriitorii Nicolae D. Cocea, Panait Istrati, Stefan
Petica, Panait Cerna, Anton Bacalbasa, Mihail Sebastian, Mihu Dragomir, Perpessicius,
cantaretii de opera George Niculescu-Basu, Haricleea Darclee, oamenii de stiinta
Gheoghe Munteanu Murgoci, Gheoghe Vilsan.
Zonarea potentialului turistic
Individualizarea potentialului turistic al judetului Braila se realizeaza grupandu-l in
areale de interes turistic. Astfel, pe teritoriul judetului am identificat sapte areale cu
perspective de dezvoltare a turismului:
1. arealul turistic “Braila-Balta Brailei” cuprinzand municipiul Braila, Baldovinesti,
Statiunea Lacu Sarat, Corotisca, Blasova, Zaton, Insula Mica a Brailei, Gropeni;
2. arealul turistic “Ciineni-Jirlau” cu zona lacurilor cu acelasi nume;
3. arealul turistic “Ianca-Movila-Miresii” incluzand lacurile Movila Miresii, Ianca, Plopu,
Lutu-Alb;
4. arealul turistic “Valea Siretului” cuprinzand Lunca Siretului, Maxineni, Vadeni;
5. arealul turistic “Batogu” cu zona lacurilor Vultureni si Lacu Sarat-Batogu;
6. arealul “Coltea-Dudesti” –cuprinde zona padurilor Coltea si Tataru;
7. arealul “Insuratei” incluzand sursele de ape termale si padurea Viisoara.
Formele de turism actuale si de perspectiva
In prezent, activitatea de turism in judetul Braila concretizeaza cele trei forme de
turism cunoscute - turismul balnear, de sfarsit de saptamana si de circulatie, dar
registrul formelor de turism este destul de redus. Turismul balnear si de circulatie au cea
mai mare pondere. Ca tipuri de turism retinem: turismul de tratament, turismul de odihna
cu o acceptie de forma asociata, pescuitul sportiv, turismul nautic- ce se realizeaza
spontan, picnicul si, ca forma inclusa, nedisociata, valabila pentru toate tipurile, turismul de
cunoastere, confundabil pana la un punct, cu turismul cultural.
Traditia dobandita, resursele si posibilitatile reale reclama, pe de-o parte,
dezvoltarea si amplificarea formelor de turism, iar pe de alta parte, ordonarea prioritara a
acestora in cadrul celor trei forme de turism.
Turismul balnear va fi in continuare forma principala de turism practicata si, in acest
sens se impune valorificarea resurselor existente la Lacu Sarat-Braila, Ciineni, Movila-
Miresii si Lacu Sarat-Batogu.
Turismul de sfarsit de saptamana va constitui o coordonata prioritara, fiind
necesara concentrarea celor mai mari eforturi investitionale si organizatorice, intrucat prin
intermediul acestora se vor concretiza forme de turism ca: turism pentru practicarea
sporturilor de vara, turism nautic, pescuitul si vanatoarea, turismul rural si picnicul.
Turismul de circulatie se va dezvolta considerabil, dar va fi in continuare subordonat
primelor doua forme. Acesta se va regasi, practic, in celelalte forme de turism, dar
reprezentative pot deveni: turismul de croaziera, cultural si cel generat de participarea la
diferite manifestari sportive si distractive.
In ceea ce priveste cultura, judetul Braila dispune de o retea de institutii
specializate.
Rolul cel mai important in viata culturala a Brailei este jucat de Teatrul Dramatic
„Maria Filotti”, Teatrul de Papusi „Carabus”, Scoala de Arte si Meserii si Muzeul de Istorie
al Brailei, ultimul avand venerabila varsta de 125 de ani si o impresionanta colectie de
obiecte istorice si arheologice si fiind considerat una dintre cele mai importante institutii
culturale ale Romaniei.
Printre obiectivele de interes cultural, se detaseaza Teatrul Dramatic ''Maria Filotti''.
Construit la mijlocul secolului al XIX-lea si restaurat în anii 1980, cladirea teatrului se
distinge prin valoarea sa arhitectonica si maiestria artistica a cortinei, adevarata opera de
arta, considerata unica în Europa, datorita stilului artistic folosit la realizarea ei (cusatura
de margele si fir de aur, reprezentând soarele si luna, râsul si plânsul). Se remarca, de
asemenea, imensul vitraliu din holul monumental al cladirii teatrului.
De altfel, un act de recunoastere a valorii acestui lacas de cultura îl reprezinta
includerea sa în albumul UNESCO alaturi de cele mai reprezentative edificii din Europa,
destinate spiritualitatii umane.
În memoria cunoscutei soprane brailene Hariclea Hartulary Darclée, începând din august
1995, anual se desfasoara în municipiul Braila festivalul international de canto care îi
poarta numele. În viata culturala a Brailei, prezinta un mare interes ''Expozitia memoriala
Panait Istrati'', inaugurata în 1984 cu ocazia centenarului nasterii celebrului scriitor,
supranumit de Romain Rolland ''Gorki al Balcanilor''.
Sectia de istorie a Muzeului Brailei dispune de un fond deosebit de colectii istorice
si arheologice, printre care se distinge coiful de bronz descoperit la Gavani - Braila,
reprezentând cultura traco-geta.
Biserica ''Sf.Arhangheli Mihail şi Gavril'' cu o vechime de peste 250 ani,
transformată în biserica ortodoxă dintr-o fostă casă de rugăciuni turcească păstrează
forma pătrată, reproducând tipul mecetului mahomedan. Astfel se explică faptul că este
una din rarele biserici ortodoxe fără turlă, din Europa.
În municipiul Braila exista Mitropolia lipoveneasca - centrul mondial al cultului de rit
vechi.
STRUCTURA DE PRIMIRE TURISTICA DIN JUDETUL BRAILA
STRUCTURA DE PRIMIRE TURISTICA CU FUNCTIUNI DE CAZARE
Situatia structurilor de primire cazare, in judetul Braila, pe
principalele forme de cazare, in perioada 2004-2006
- numar unitati-
2004 2005 2006
TOTAL 24 23 24
Hoteluri 14 14 14
Hanuri si moteluri 3 1 2
Campinguri - - -
Casute turistice 3 2 2
Vile turistice - 2 2
Tabere de elevi
si prescolari 2 2 2
Pensiuni turistice
urbane 2 1 1
Popasuri turistice - 1 1
Sursa: Anuarul statistic al judetului Braila editia 2007,pag.237
14
12
Hoteluri
10 Hanuri si moteluri
8 Casute turistice
Vile turistice
6
Tabere elevi
4
Pensiuni
2 Popasuri turistice
0
2004 2005 2006
In intervalul de timp analizat se poate observa ca numarul unitatilor de cazare din
judetul Braila se mentine aproximativ la acelasi nivel.
O imagine concludenta a evolutiei capacitatii de cazare turistica, in judetul Braila, in
perioada 2004-2008 , este oglindita in urmatorul tabel:
Situatia capacitatii de cazare turistica ,in judetul Braila, pe numar de locuri
in perioada 2004-2008
-numar locuri-
Tipuri de
structrura
turistica 2004 2005 2006 2007
Hoteluri 1302 1344 1390 1447
Hanuri si
moteluri 58 22 36 64
Campinguri - - - -
Casute turistice 186 98 98 98
Vile turistice - 20 20
Tabere de elevi
si prescolari 170 413 413 413
Pensiuni
turistice urbane 36 22 22 22
Popasuri -
turistice 86 86 86
TOTAL 1752 2005 2065 2150
Sursa: Anuarul statistic al judetului Braila editia 2007, pag.237
Capacitatea totala de cazare pe tipuri de structura turistica
1600
Hoteluri
1400
Hanuri si moteluri
1200
1000
Pensiuni turistice
800
Casute turistice
600
400 Tabere de elevi si
prescolari
200
Popasuri turistice
0
2004 2005 2006 2007
Din analiza datelor prezentate, se observa scaderea cu cca.40% a capacitatii de
cazare existente in 2006 fata de anul 2004 in casute turistice, hanuri si moteluri dar a
crescut ponderea locurilor in hoteluri in total unitati de cazare.
Sosiri in principalele structuri de primire turistica cu functiuni de cazare
turistica pe tipuri de structuri de primire turistica
-numar-
Tipuri de 2004 2005 2006 2007
structrura
turistica
Hoteluri 53309 53835 53771 54886
Moteluri 404 686 1219 2156
Vile turistice 20 529 808 1263
Cabane turistice - - - -
Pensiuni turistice
urbane 920 503 553 171
Pensiuni turistice - - - -
rurale
TOTAL 54653 55553 59169 58476
Sursa: Buletinul statistic lunar al judetului Braila
Judetul Braila se situeaza printre judetele cu o capacitate mica de cazare in
functiune. Din date statistice prezentate in tabelul de mai sus se observa o crestere
nesemnificativa a sosirilor in hoteluri in comparatie cu numarul sosirilor in moteluri si vile
turistice care a crescut foarte mult.
60000
50000
40000
hoteluri
moteluri
30000
vile turistice
20000 pensiuni turistice
10000
0
2004 2005 2006 2007
Innoptari in structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica pe
tipuri de structuri de primire turistica
Tipuri de 2004 2005 2006 2007
structrura
turistica
Hoteluri 229884 239083 239857 285055
Moteluri 498 863 1219 3801
Vile turistice 20 679 836 1263
Cabane turistice - - - -
Pensiuni turistice
urbane 2053 1004 953 588
Pensiuni turistice - - - -
rurale
TOTAL 232455 241629 242865 290707
SURSA : INSSE
300000
250000
200000
hoteluri
moteluri
150000
vile turistice
100000 pensiuni turistice
50000
0
2004 2005 2006 2007
In perioada 2004-2007 numarul innoptarilor inregistreaza un trend crescator ca o
consecinta a cresterii capacitatii de cazare pentru hoteluri si moteluri .
STRUCTURA DE PRIMIRE TURISTICA CU FUNCTIUNI
DE ALIMENTATIE PUBLICA
Alimentatia publica reprezinta una din laturile importante ale serviciilor turistice de
baza. Desi nu este destinata sa satisfaca in exclusivitate nevoile consumatorului turistic,
alimentatia publica influenteaza calitatea prestatiei turistice in ansamblu, ea trebuind sa
intruneasca anumite cerinte:
- sa fie prezenta in toate momentele cheie ale consumului turistic – puncte de
imbarcare, mijloace de transport, locuri de destinatie si sejur, locuri de agrement;
- sa fie prezenta intr-o gama larga de unitati pentru a satisface o paleta diversificata de
trebuinte – turistul trebuie sa fie servit corespunzator in orice imprejurare;
- sa raspunda in egala masura cerintelor turistilor autohtoni si straini;
- in unitati trebuie sa fie prezente preparate din bucataria nationala si internationala.
Actuala retea de unitati de alimentatie publica din judetul Braila necesita lucrari de
reparatii si modernizari. Nu in ultimul rand trebuie sa discutam si sa analizam mentalitatea
operatorilor economici din acest domeniu. De cele mai multe ori la nivelul agentilor
economici sunt luate in calcul doar problemele de infrastructura cel de reurse umane fiind
in cel mai bun caz lasate pe ultimul plan daca nu neglijate complet..
Atat in muncipiul Braila, cat si in judet lipsesc unitatile reprezentative, cu profil, care
prin ele insele sa constituie o atractie turistica (restaurante cu specific local, cu profil
pescaresc sau vanatoresc etc).
Astfel, in zonele de pescuit (pe malurile Dunarii, in Insula Mare etc) se pot construi
restaurante tip cherhana, se pot amenaja nave vechi ca unitati de alimentatie publica si
chiar restaurante lacustre.
De asemenea se pot infiinta unitati de alimentatie publica de mici dimensiuni
amplasate intr-un cadru pitoresc, cu ambianta naturala deosebita in care sa predomine
specificul local, iar serviciile si agrementul sa constituie elemente complementare.
STRUCTURA DE PRIMIRE TURISTICA CU FUNCTIUNI DE AGREMENT
Complexul de motivatii care determina deplasarea turistica este alcatuit din necesitatile de
odihna, confort psihic, restabilirea unor functiuni vitale la nivelul lor optim, distractie,
cunoastere, comunicare sociala etc.
Intrucat transportul, cazarea si servirea mesei pot constitui, in sine, atractii turistice
numai la nivelul gradului de confort si specificului respectiv, caracteristica de vacanta si
recreere provine din modul in care este agrementat sejurul.
Agrementul, ca ansamblul mijloacelor si formelor capabile sa asigure individului sau
unor grupuri sociale o stare de buna dispozitie, de placere, sa dea senzatia unei satisfactii,
a unei impliniri, indeplineste o serie de functii particularizate in raport cu nevoile turistului
sau ale grupului:
- vizeaza destinderea si reconfortarea fizica, divertismentul si dezvoltarea capacitatilor;
- reprezinta mijlocul principal de individualizare a ofertei turistice, de diversificare a
produselor, de stimulare a circulatiei turistice;
- este o sursa importanta de incasari, de crestere a eficientei economice, a activitatii
turistice;
- reprezinta un mijloc de asigurare a competivitatii statiunilor turistice.
Astfel, in prim plan se distinge ambientul care trebuie sa prezinte o atmosfera de
inedit, specific local, armonie naturala si arhitecturala, ospitalitate si buna dispozitie. In al
doilea rand, factorul “surpriza” presupune o oferta generoasa de actiuni turistice, distractii,
activitati mondene, intr-un cuvant programe omogene si variate de destindere, recreere si
veselie desfasurate intr-o unitate adecvata.
Fata de necesitatile de agrement in general, judetul Braila dispune in prezent de
mijloace si forme de agrement specifice localitatilor urbane.
Astfel, municipiul Braila se remarca prin existenta unor institutii cum ar fi Teatrul
“Maria Filotti”, Muzeul de Istorie, Casa Colectiilor de Arta si Muzeul Stiintelor Naturii,
Teatrul de Papusi, biblioteci, complex sportiv in Parcul Monument (stadion, sala
polivalenta, bazin de inot acoperit si descoperit, terenuri de tenis etc.), Gradina Zoologica,
discoteci, parcuri, gradini, zone de promenada, esplanada.
Ponderea locuitorilor municipiului Braila si a oraselor din judet, care devin turisti in
judet, precum si ponderea turistilor si a vizitatorilor municipiului care calatoresc si
beneficiaza de servicii turistice in judet, depind in mare masura, de potentialul turistic si
implicit de nivelul dotarilor si al amenajarilor turistice oferite in zona. In acest sens este
necesar a se stabili cu exactitate arealul zonelor de agrement din imediata apropiere a
municipiului Braila, dar si din alte parti ale judetului, in scopul amenajarii acestora pentru
turismul de sfarsit de saptamana.
Un alt aspect de semnalat il constituie faptul ca judetul Braila dispune de un luciu
mare de apa care in prezent este utilizat in mica masura in activitati de agrement.
Astfel, conform datelor statistice, suprafata luciului de apa a principalelor lacuri din judetul
Braila este:
- ha -
Lacu Sarat I 39
Movila Miresii 180
Ciineni 75
Lacu Sarat II 90
Lacu Sarat – Batogu 595
Lacul Blasova 400
Lacul Jirlau 890
Lacul Zaton 76
Lacurile si iazurile din Insula Mica 3784
Se constata existenta unei mari suprafete de apa in lacurile si iazurile din Insula
Mica a Brailei care pot oferi conditii deosebite pentru agrement turistic, legat de un specific
inedit cu profil deltaic.
Din analiza formelor si posibilitatilor de agrement ale judetului Braila se remarca, de
asemenea, ca amenajarile destinate agrementului sunt insuficiente fata de posibilitatile
oferite de cadrul natural .
In prezent, agrementul turistic in judetul Braila, este un deziderat realizandu-se in
majoritatea cazurilor individual si neorganizat.
Frumusetile naturale ale judetului sunt aproape necunoscute turistilor romani si
straini, iar posibilitatile ce decurg din aceste “dotari ale naturii” nu sunt valorificate
corespunzator.
De asemenea, in locurile de interes turistic din judet, agrementul inseamna doar
odihna in mijlocul naturii, eventual plaja si balneatie, actiuni ce nu implica o organizare
deosebita.
In concluzie, este necesara dezvoltarea acestei componente a turismului ce a
capatat o importanta din ce in ce mai mare ajungand a se transforma in motivatie turistica
propriu-zisa.
Astfel, in zonele specifice se poate dezvolta agrementul nautic: plimbari cu
vaporase, iole, hidrobiciclete, schiuri de apa, wind-surfing.
Prin redarea in functiune a patinoarului s-a creat un punct de atractie prin
organizarea de competitii sportive la nivel interjudetean sau chiar national.
Un alt punct de atractie il pot constitui parcurile si gradinile din municipiul Braila si
zona periurbana, care vor trebui reamenajate si intretinute corespunzator (ex.Gradina
Publica cu restaurantul “Castel”, Parcul Monument etc).
STRUCTURILE DE PRIMIRE TURISTICA CU FUNCTIUNI
DE TRANSPORT
Realizarea actiunii de deplasare, care constituie nota definitorie a turismului, se materializeaza
prin transportul turistic. In conditiile actuale, mijloacele prin care se realizeaza transportul, pot constitui o
atractie turistica, fapt ce schimba optica clientelei turistice fata de produsul turistic propriu-zis.
In acest scop, organizatorii de turism din tarile cu turism puternic dezvoltat, folosesc in prezent
mijloacele traditionale (transport auto, aerian, feroviar si pe apa), imbinate cu mijloace adecvate
agrementului turistic (hipo, transport pe cablu, minicare, biciclete, ambarcatiuni mici de transport pe apa etc).
Astfel, ponderea agrementului in contextul activitatii turistice creste in mod considerabil, fapt ce vine in
intampinarea motivatiilor actuale ale cerererii turistice.
Datorita pozitiei sale geografice situata intr-o zona deschisa si foarte accesibila, judetul Braila are
numeroase cai de acces, iar transportul turistic se poate efectua cu orice mijloc traditional, mai putin cu
avionul.
Transportul rutier realizat cu ajutorul autocarelor, microbuzelor sau autoturismelor
detine primul loc in desfasurarea traficului turistic. In cazul formelor organizate de turism
se folosesc, in principal, autocarele si microbuzele.
In judetul Braila, mijloacele de transport rutier pentru turism sunt insuficiente si de
calitate medie ( nu exista mijloace de transport clasificate pe stele, ci doar pe categorii).
Inmultirea, in ultimii ani a autoturismelor proprietate personala, a creat posibilitatea
deplasarii persoanelor in special in turismul individual sau in grupuri restranse.
Dinamica transportului rutier este puternic influentata de reteaua rutiera. Este
vorba de densitatea retelei si calitatea acesteia (1.188 km din care 232 km drumuri
modernizate), echiparea ei cu indicatoare, statii de benzina, statii service, locuri de
campare.
Transportul feroviar reprezinta una din cele mai vechi forme de calatorie utilizate in turism.
Avantajele pe care le ofera transportul pe calea ferata sunt urmatoarele:
regularitatea si certitudinea realizarii deplasarii, fiind independent de modificarile vremii;
-
costul relativ mai scazut al calatoriei fata de mijloacele de transport aeriene;
-
viteza mare de deplasare;
-
grad de confort relativ ridicat.
-
Judetul Braila este legat de restul tarii printr-o retea de cale ferata masurand 168
km, din care 126 km linie electrificata.
Orasul Faurei este un important nod de cale ferata, facand legatura intre municipiul
Braila, Litoral, sudul tarii, si Transilvania.
Legatura municipiului cu Moldova se realizeaza prin Barbosi sau Galati.
Municipiul Braila beneficiaza de serviciile unei agentii de voiaj C.F.R.
Transportul turistic pe cale nautica s-a manifestat inca de la inceputul secolului, mai ales
de catre consumatorii de turism cu venituri ridicate.
Atractia exercitata de calatoria pe apa, ca principal agrement si nu numai ca posibilitate de acces la o
destinatie turistica, a dat nastere “croazierelor” – aranjamente turistice ce cuprind alaturi de transport si
celelalte servicii turistice prestate pe parcursul calatoriei.
Braila, port la Dunare, era pana nu demult legata de celelalte porturi fluviale din
aval, pana la Sulina si in amonte pana la Hirsova, prin curse regulate asigurate de navele
de pasageri. In ultimii ani, insa, datorita costurilor ridicate si a numarului redus de
pasageri, aceste curse au fost anulate, astfel incat in prezent Braila nu mai beneficiaza de
transport fluvial de calatori.
Se mentine totusi legatura cu Dobrogea prin intermediul bacurilor, care transporta
calatori si mijloace auto. Tot cu bacul se face si legatura cu Insula Mare a Brailei. Pentru
efectuarea traversarilor la ambele puncte de trecere functioneaza un numar de cinci
bacuri.
Pentru plimbari de agrement se folosesc doua nave de pasageri, respectiv “Lacu
Sarat” aflata in patrimoniul SC Braicar SA si “Borcea” singura nava cu zbaturi actionate de
un motor construit in anul 1845 (aflata in patrimoniul Clubului Copiilor din cadrul
Inspectoratului Scolar Judetean).
Unii agenti comerciali cum sunt: Insula Mare a Brailei, Romsilva, A.C.R. si RAIF
dispun de bacuri plutitoare ce pot fi utilizate pentru sejururi cat si pentru partide de pescuit
si vanatoare.
RELANSAREA TURISMULUI IN JUDETUL BRAILA
3.1 Scopurile strategiei de relansare a turismului
Principalele scopuri ale strategiei de relansare a turismului sunt :
promovarea prin turism a judetului Braila
dezvoltarea economica a judetului Braila prin dezvoltarea sectorului turistic
ridicarea nivelului de trai in judetul Braila prin dezvoltarea turismului local
crearea de noi locuri de munca
imbunatatirea conditiilor de viata
Desi judetul Braila nu poate concura cu alte judete sau cu alte zone ale tarii in
ceea ce priveste potentialul turistic, totusi dispune de un fond turistic insemnat care
pana in prezent nu a fost valorificat decat in mica masura.
Segmente de piata care merita o atentie speciala :
turismul de afaceri
turismul cultural
turismul de evenimente
turismul de week-end
3.2 POSIBILITATI DE PROMOVARE SI DEZVOLTARE A
ACTIVITATII TURISTICE IN JUDETUL BRAILA
Factorii favorizanti si restrictivi ai exploatarii eficiente a potentialului
turistic al judetului Braila
Asupra dezvoltarii viitoare a turismului, in judetul Braila influenteaza o serie de
factori cu caracter conjunctural ce actioneaza in etapa de tranzitie spre o economie de
piata, cum ar fi:
- lipsa unor reglementari coerente in actiunea de privatizare a bazei logistice a
turismului, a unor facilitati menite sa dezvolte acest segment al economiei;
- lipsa fondurilor de investitii pentru modernizarea infrastructurii;
- veniturile reduse ale majoritatii populatiei, fapt ce a condus la o restrangere a cererii
de servicii turistice.
Dintre factorii favorizanti care influenteaza dezvoltarea turismului si care au un
caracter permanent amintim:
- existenta unui potential turistic nevalorificat;
- existenta unor cai de comunicatii rutiere si feroviare care pot fi dezvoltate si
modernizate;
- calitatea intrinseca a ofertei turistice, unicitatea peisajului (Insula Mica a Brailei),
calitatile terapeutice a apelor din Lacu Sarat, a izvoarelor termale de la Insuratei si
altele;
- atractia pe care o reprezinta fondurile de vanatoare si pescuit din apele curgatoare si
lacurile din zona;
- vestigiile istorice din zona Brailei;
- monumentele arhitectonice, casele memoriale, Teatrul “Maria Filotti” – complex aflat
sub protectia UNESCO-, centrul vechi al municipiului Braila, lacasurile de cult;
- manifestari economice si culturale cu rezonanta nationala si internationala - “Targul
National de Agricultura” de la Braila, Festivalul International ‘’George Grigoriu’’
Festivalul International de Canto “Haricleea Darclee” si altele;
- posibilitati de dezvoltare a agroturismului;
- existenta Dunarii, care nu este valorificata decat intr-o mica masura din punct de
vedere turistic.
Dintre factorii restrictivi mentionam:
- caracterul relativ sezonier al ofertei turistice, intrucat conditiile climaterice nu permit in
perioada noiembrie – martie desfasurarea unor activitati turistice de anvergura;
- situarea ofertei turistice la distante relativ indepartate de zonele de mare interes –
zona montana, siturile istorice de valoare europeana si mondiala din Nordul Moldovei
etc.
Pornind de la aceste considerente, evaluand cat mai corect posibilitatile de a diminua
factorii restrictivi, conjuncturali si permanenti si de a-i folosi pe cei ce favorizeaza
dezvoltarea turismului, se poate aprecia ca zona Brailei, desi nu se afla intr-un perimetru
de maxima importanta turistica, dispune totusi de un potential care, valorificat cu mare
chibzuinta, poate constitui o componenta importanta a dezvoltarii economice.
Propunerile de exploatare a potentialului turistic vor fi grupate pe urmatoarele categorii:
- amenajari balneo- terapeutice;
- amenajari pentru agrement si sport;
- turism cultural si istoric.
Amenajari balneoterapeutice
a) Lacu Sarat – extindere – modernizare
Desi cu o traditie de peste 150 de ani, amenajarile din statiunea Lacu Sarat situata
la 10 km. de centrul municipiului Braila, nu sunt pe masura calitatilor terapeutice ale apei si
namolului de care dispune lacul.
Afectiunile principale care isi gasesc alinarea in apele si namolul Lacului Sarat
sunt:
afectiuni reumatismale degenerative, inflamatorii (spondiloze cervicale,
dorsale sau lombare, artroze, poliartroze, tendonite, tendimiozite,
periartrite scapulohumerale)
afectiuni ginecologice (insuficienta ovariana, cervicita cronica)
afectiuni dermatologice (psoriasis, ichthyosis, dermatita keratotic,
neurodermatite etc)
afectiuni endocrine (benigne, neurite, hipoovarianism pubertal)
afectiuni ale sistemului nervos periferic (pareze usoare, neurite, sciatica
si sechele dupa poliomielita)
afectiuni respiratorii (bronsite cronice, traheolaringite, laringite)
Statiunea ofera si facilitati pentru bai calde in ape minerale in cazi, aplicari de
namol cald, aerohelioterapie si aplicari de namol rece urmate de bai in lac, instalatii
pentru electro si hidroterapie, gimnastica, piscina pentru kinetoterapie.
Statiunea de pe malul lacului are avantajul legaturii cu orasul printr-o linie dubla de
tramvai, accesul fiind posibil in circa 30 minute din centrul municipiului.
Statiunea dispune de un parc si o zona impadurita in imediata apropiere. Lacul
Sarat poate deveni in viitor, printr-o amenajare corespunzatoare, o statiune
balneoclimaterica de prima marime. Realizarea acestui deziderat presupune aplicarea
unor masuri adecvate, cum ar fi:
- terminarea lucrarilor de investitii si punerea in functiune a complexului balnear ;
- refacerea vilelor existente a caror vechime este de peste 100 de ani;
- amenajarea parcarii si a campingului de la intrarea in statiune;
- marirea capacitatii de cazare prin construirea de noi pavilioane pe langa cele
existente.
In afara amenajarilor specifice tratamentului balnear, statiunea Lacu Sarat va trebui
sa dispuna si de o baza de agrement corespunzatoare.
Se impune ca o necesitate stringenta echiparea cu dotari social-culturale, cum ar fi
: oficiul postal, magazine cu marfuri alimentare si nealimentare, restaurante si gradini de
vara (intrucat cele existente nu corespund standardelor unei statiuni care se doreste a fi
de o inalta clasa), alte amenajari pentru distractii – club, cazino, biblioteca, pista de
popice, locuri de joaca pentru copii, terenuri de tenis etc.
b) Ciineni Bai – repunere in circuitul turistic.
Statiune de interes judetean amplasata pe raza comunei Visani – pentru namolul cu
calitati terapeutice similare celor din Lacul Sarat, statiunea poate fi amenajata in viitor intr-
o statiune de interes national prin atragerea de investitori si un management
corespunzator.
Factorii naturali, cum ar fi climatul de campie, apa magneziana, calcica si namolul
sapropelic, transforma lacul intr-o mod eficace de tratare a diferitelor boli. Printre
principalele afectiuni care isi gasesc alinarea in apele lacului se numara:
afectiuni reumatismale (stari preartrozice, tratament profilactic in
profesiuni cu risc artrozic), reumatism degenerativ (artroze ale coloanei si
articulatiilor in afara perioadelor de reactivitate clinico-biologica),
reumatism abarticular (tendonite, periartrite, in afara perioadelor de
acutizare),
afectiuni post-traumatice (sechele musculo-articulare si osoase),
afectiuni neurologice periferice cornice,
afectiuni ginecologice cronice (metroanexite cronice, sterilitate)
Namolul poate fi aplicat sub forma de impachetari, bai de namol, cataplasme
sau onctiuni.
c) Movila Miresii – integrare in circuitul turistic.
Comuna Movila Miresii este situata pe Drumul National Braila – Rimnicu Sarat, la
30 km de Braila si la 6 km de gara Urleasca pe linia ferata Braila - Faurei.
Lacul, aflat la marginea de est a comunei, la aproximativ 250 m de sosea, face
parte din lacurile continentale ale Baraganului. Apa acestuia este clorurata, bromurata,
sulfurata, sodica si magneziana cu concentratie mare, iar namolul sapropelic. Desi a fost
mai putin promovat decat Lacu Sarat din apropierea municipiului Braila, lacul de la Movila
Miresii reprezinta o oaza de sanatate si liniste. Caracteristicile de zăcământ al apei şi
nămolului din lac (dovedite prin analize chimice repetate) în privin a concentra iilor mari de
cloruri şi sulfuri recomandă locul pentru tratamentul următoarelor profiluri terapeutice:
profilul locomotor (boli reumatismale degenerative inflamatorii, post-traumatice etc.); profil
neurologic (afec iuni ale sistemului nervos periferic cum ar fi sciatica, nevrite, pareze);
profil dermatologic, ginecologic, oftalmologic, aparatul respirator, aparatul endocrin; boli
profesionale.
Componenta balneara a statiunii se adreseaza direct domeniului sanatatii, iar
diferitele moduri de recreere ar putea stimula si atrage diferiti agenti economici care
presteaza activitati in domeniul turistic: comert, transport, telecomunicatii. Investitiile
realizate prin acest proiect ar avea ca efect dezvoltarea activitatii turistice din judetul Braila
si din Regiunea de Sud- Est, facand ca interesul turistilor romani sa creasca pentru
aceasta zona.
Calitatile terapeutice ale lacului Movila Miresii pot atrage potentiali investitori
autohtoni si straini, care in baza unor documentatii fundamentate pot demara lucrarile de
investitii care sa introduca lacul in circuitul turistic.
d) Valorificarea izvoarelor termale din zona orasului Insuratei
Sondajele efectuate in perioada 1978 – 1983, au pus in evidenta cateva surse de
ape termale. In zona orasului Insuratei sunt in conservare doua sonde cu urmatoarele
caracteristici: adancimea sursei 1200 – 1400 m; presiunea apei la gura sondei 1,5 atm;
temperatura apei 650 C; debitul izvorului 43.000 m.c./24 h; calitati terapeutice - ape usor
radioactive, recomandate pentru tratamentul afectiunilor aparatului locomotor, afectiuni
ginecologice si parentologice. Este confirmat faptul ca apa acestor izvoare termale
dispune de calitati terapeutice similare apelor din statiunile Herculane si Felix.
Valorificarea apelor termale din zona orasului Insuratei, se impune cu atat mai mult
cu cat o serie de factori favorizeaza realizarea unui astfel de proiect:
- localitatea se afla pe drumul national care leaga Sudul Moldovei de Litoralul Marii
Negre;
- una din captarile de apa termala se afla la 70 m de axul soselei nationale la intrarea
dinspre Braila;
- captata si transportata prin conducte, apa avand o mineralizare medie, poate capata
si alte intrebuintari cum ar fi asigurarea agentului termic pentru sere de legume si flori.
Un alt mod eficient de utilizare a izvoarelor termale o constituie infiintarea unui
stabiliment balnear care, pe langa utilizarea in scop terapeutic a apei, va fi si un punct de
atractie turistica, permitand practicarea natatiei in sezonul rece.
De asemenea, apa termala va putea fi utilizata pentru termoficarea unui numar
important de locuinte, imbunatatind confortul casnic al locuintelor, dar si a unitatilor
prestatoare de servicii publice.
Existenta acestei surse de caldura permite amenajarea unor sere in care se pot
obtine produse horticole de extrasezon. Avand in vedere faptul ca cca. 40% din cheltuielile
efectuate pentru a obtine castraveti, rosii, salata, flori si altele in extrasezon, sunt pentru
asigurarea agentului termic, putem afirma, ca aici sunt conditii pentru realizarea unor astfel
de produse cu cele mai reduse costuri fata de procedeele clasice.
La factorii prezenti mai sus se adauga si urmatorii :
in zona sondei, terenul, (apartinand Primariei orasului Insuratei) este disponibil
pentru realizarea unor constructii specifice : bazin descoperit, complex balnear,
motel, casute de vacanta, parcare auto etc. ;
localitatea, ca si imprejurimile, ofera atractii turistice deosebite – Insula Mica a
Brailei ca rezervatie naturala cu profil floricol si faunistic, padurea Viisoara,
municipiul Braila si altele ;
activitatea economica a zonei ofera o gama diversificata de produse de o calitate
deosebita: produse animaliere, legume, fructe, zarzavaturi, produse de panificatie,
podgorii renumite etc. Practic, din luna mai pana in noiembrie, zona ofera produse
vegetale in stare proaspata ;
localitatea dispune de dotari corespunzatoare : apa curenta, telefonie, statii de
combustibil, posibilitati de racordare la reteaua de gaz de sonda etc.;
traficul intens de turisti in sezonul estival, atat romani cat si din zona de nord a
Europei, avand ca destinatie Litoralul Marii Negre, poate sa conduca la
valorificarea turistica a zonei ; masuratori empirice, efectuate in perioada 1998-
2002 au scos in evidenta faptul ca zilnic, in lunile iulie-septembrie, peste 250
autovehicule ale turistilor din Ucraina, Cehia si Slovacia, si peste 500 autovehicule
din judetele din nordul Moldovei, traverseaza localitatea, si ar dori sa faca un
popas aici (daca ar gasi o astfel de amenajare), dupa un parcurs de cca. 400 km
de la frontiera de nord a Romaniei
Tot in zona cercetata, in localitatea Mihai Bravu apartinand comunei Victoria, se
afla o alta captare de apa termala avand caracteristici similare cu cele descrise pentru
orasul Insuratei. Presiunea apei este mai redusa (1,1 atm), ca dealtfel si temperatura apei
(480 C). In momentul de fata captura nu este utilizata in mod corespunzator, apa din
izvorul termal este folosita de localnici, la gura sondei, pentru spalat autovehicule,
agregate si utilaje agricole sau pentru imbaiat in scop igienic si, nu terapeutic.
Trebuie mentionat faptul ca localitatea Mihai Bravu este situata pe drumul judetean
care face legatura intre Braila si Harsova, deci pe un tronson de legatura a sudului
No hay comentarios:
Publicar un comentario