Osso bucco

21 Octombrie, 2011 in categoria retete de mancare

• 
  
• 
  

Buna mancare acest osso bucco, milanez sau de unde o fi el, o adevarata sarbatoare pentru papilele gustative! E prima data cand il gatesc si imi pare sincer rau, foarte rau, ca am irosit atata timp fara a fi gustat  o asemenea bunatate. Mancarea este destul de scumpuţă, din pacate, si asta numai datorita faptului ca nu se poate gasi un rasol de vita cat de cat decent la un pret rezonabil, dar meritam si noi cateodata un mic rasfat, ca numa’ o viata avem, ce mama saraciei?! Barbatu-meu a zis ca a murit si a ajuns in rai cand a gustat din osso bucco; a mai zis ca nu-si aminteste sa fi vazut asa ceva in meniul vreunui restaurant. I-am explicat si lui ca probabil nu este considerat prea nimerita, din punct de vedere comercial, aceasta reteta culinara, ca de-si mai pun si ei adausul (care se obisnuieste sa fie de 300%) rar cine-l mai poate plati. In fine, norocosi suntem ca l-am gustat, placut si savurat! Va recomand din suflet aceasta reteta, daca aveti posibilitatea sa va procurati rasolul de vita la un pret mai bun, merita inca o data!

Ingrediente:
(pentru 3 persoane ghiftuite mai sa pocneasca)

• 3 felii de rasol de vita
• 3 linguri cu varf de faina
• 60 de ml. de ulei de masline extravirgin
• 1 ceapa mare
• 3 catei de usturoi medii
• 2 rosii marisoare, bine coapte, curatate de pielita si taiate cuburi sau rosii din conserva
• 3 morcovi
• aproximativ 100 de grame de telina radacina sau, si mai bine, 1-2 tije de apio
• 1 pahar de vin rosu sec (150-200 de ml.)
• aproximativ 1 litru de supa de vita, de pasare sau de legume, preferabil degresata
• 2 foi de dafin
• 2 ramurele de cimbru sau 1 lingurita rasa de cimbru tocat
• sare, piper
• pt. gremolata: 1/2 de legatura de patrunjel verde, 1 catel de usturoi, coaja de la 1 lamaie

Preparare:

Pentru inceput, vreau sa va fac cunostinta cu ingredientele, ca prea sunt ele frumusele:

…apoi vreau sa va spun ca pentru realizarea acestei retete m-am inspirat din cateva surse, unele de pe internet, alta o carte smechera de un autor celebru. In cartea cu pricina gasesc o recomandare care mi s-a parut mie foarte importanta: cica sa leg feliile strans, de jur imprejur, cu sfoara de bucatarie, ca sa nu se imprastie osul prin fiertura. Nedorindu-mi eu catusi de putin sa se intample atare dezastru ca dezintegrarea frumoaselor rasoale, imediat le-am si legat cu sfoara, cat de strans am putut. Bineinteles, nu s-a mai pus problema sa pierd osul prin mancare, caci de la inceputul prepararii a zburat sfoara cat colea, deci voi sa sariti pasul asta, e absolut inutil.

Intr-o farfurie se amesteca faina cu o lingurita de sare si cu piper negru macinat dupa gust, iar feliile de rasol se imbraca in faina aromata.

De preferinta intr-o cratita de tuci (daca nu aveti, de care e disponibila) se incinge uleiul de masline extravirgin si se rumenesc pe rand, pe ambele parti, feliile de carne infainate, apoi se scot deoparte.

Pana ce carnea se rumeneste pe ambele parti, se curata si se spala legumele (mai putin rosiile de care nu e nevoie deocamdata), se toaca ceapa, se zdrobeste usturoiul, se taie in felii grosute morcovul iar telina maruntel. Odata carnea rumenita, in aceeasi cratita se adauga legumele care se calesc 2-3 minute.

Se sting legumele cu vinul rosu.

Se adauga feliile de carne inapoi in cratita si se acopera adaugand supa fierbinte. Se adauga si dafinul si cimbrul.

Se acopera cratita cu un capac si se da la foc mic, sa fiarba molcom. Dupa o ora de fierbere, se adauga rosiile cubulete.

Din acest moment, timpul ramas pana la degustare depinde de cat de repede se va gati carnea de vita, la mine a mai durat aproximativ inca o ora, mentinand-o in permanenta pe foc mic si supraveghind daca nu mai e nevoie sa se adauge cate putin lichid.

Se pregateste gremolata cu care in mod traditional se presara aceasta mancare: se toaca marunt patrunjelul, se zdrobeste fin usturoiul si se razuieste coaja de lamaie, apoi se amesteca toate. Se pastreaza deoparte pana la servirea mancarii.

La final, carnea este  frageda si sosul scazut.

Se potriveste gustul cu sare si piper si se serveste imediat, alaturi de garnitura preferata (merge bine risotto, dar si un pireu de cartofi, o mamaliguta mai moale sau paste scurte fierte, gen risoni) si presarat cu gremolata.

Eu am pregatit ca si garnitura un risotto cremos cu sofran care s-a potrvit de minute cu osso bucco. L-am “imbucat” ca nehalitii