Istoric
Istoria acestei localităţi este
strâns legată de istoria căilor ferate române, în
general, a nodului de cale ferată Făurei, în special, precum şi
de viaţa comercială, relativ bogată, favorizată de existenţa staţiei
CFR, de zona profund agricolă şi de distanţele relativ mari faţă de
centrele urbane Brăila, Buzău şi Râmnicu-Sărat.
Istoria localităţii începe la 13 septembrie 1872, când s-a dat în folosinţă linia ferată Buzău-Galaţi şi s-a înfiinţat staţia Făurei. Au urmat liniile Făurei-Feteşti, Bucureşti-Făurei şi Făurei-Tecuci (după război), transformând staţia Făurei în unul dintre cele mai importante noduri de cale ferată din ţară, nu numai prin densitatea reţelei feroviare şi a numărului de direcţii, ci şi prin poziţia sa geografică faţă de capitală şi Moldova, dar mai ales faţă de porturile dunărene Brăila şi Galaţi, precum şi faţă de portul maritim Constanţa, prin linia Făurei-Feteşti-Constanţa.
La înfiinţare, Gara Făurei şi-a luat numele de la satul Făurei, aflat la 5 km spre vest, în prezent sat component al comunei Surdila-Greci. Din "Cartea de Aur' a comunei Făurei rezultă că denumirea acestuia '…vine de la numele unui mare econom de oi (cioban), Faur. Acesta a pus bazele primelor aşezări ale satului pe la anii 1845-1846 - după declaraţiile bătrânilor - date oficiale lipsesc'. Informaţia este plauzibilă, deoarece pe harta lui Gűssefeld, întocmită în 1785 pentru uzul armatelor austriece, apare localitatea FAOREY în acest punct geografic.
În perioada 1872-1890, în jurul staţiei CFR Făurei au apărut câteva locuinţe ale personalului gării, apoi ale unor negustori, care au intuit repede rolul crescând al acestui vad de câştig. În 1890, localitatea a devenit aşezare de sine stătătoare, cu statutul de cătun, sub denumirea de GARA FĂUREI, denumire ce se va păstra până în 1925.
Comuna Ion I.C. Brătianu a luat fiinţă în anul 1925, actul de naştere fiind 'Înaltul Decret Regal 4249/31.12.1924 publicat în Monitorul Oficial nr. 5/09.01.1925 şi cuprinde satele: Ion I.C. Brătianu (fostul cătun Gara Făurei), Brateşul Vechi şi Brateşul Nou.
În 1948, numele comunei s-a schimbat, din Ion I.C. Brătianu (dat de liberali), în Filimon Sârbu (dat de comunişti), iar în 1950 a devenit centrul raionului administrativ Filimon Sârbu, regiunea Galaţi. Comuna şi raionul au purtat numele de Filimon Sârbu până în 1952, când s-a revenit la numele de început, Făurei.
Perioada cât a fost reşedinţă de raion (1950-1968), prin construcţiile de tip urban ridicate, prin lucrările edilitar-gospodăreşti realizate (străzi, spaţii verzi, iluminat public etc.), prin modernizarea nodului de cale ferată Făurei, cât şi prin dezvoltarea în ansamblu a vieţii economice şi social-culturale s-au prefigurat contururile viitorului oraş de la Porţile Bărăganului.
Comuna Făurei a fost declarată oraş, în 1968, prin HCM nr. 1108/27.05.1968.După acest eveniment, primit cu entuziasm de către toţi locuitorii Făureiului, întreaga activitate edilitar-gospodărească, economică şi social-culturală a căpătat noi dimensiuni, noi ritmuri de dezvoltare. Stau mărturie acestei afirmaţii străzile modernizate, reţeaua de apă şi canal, cele 740 de apartamente construite cu fonduri de la stat, dezvoltarea cooperaţiei de consum şi meşteşugăreşti, a industriei locale, a transporturilor şi telecomunicaţiilor etc.
Istoria localităţii începe la 13 septembrie 1872, când s-a dat în folosinţă linia ferată Buzău-Galaţi şi s-a înfiinţat staţia Făurei. Au urmat liniile Făurei-Feteşti, Bucureşti-Făurei şi Făurei-Tecuci (după război), transformând staţia Făurei în unul dintre cele mai importante noduri de cale ferată din ţară, nu numai prin densitatea reţelei feroviare şi a numărului de direcţii, ci şi prin poziţia sa geografică faţă de capitală şi Moldova, dar mai ales faţă de porturile dunărene Brăila şi Galaţi, precum şi faţă de portul maritim Constanţa, prin linia Făurei-Feteşti-Constanţa.
La înfiinţare, Gara Făurei şi-a luat numele de la satul Făurei, aflat la 5 km spre vest, în prezent sat component al comunei Surdila-Greci. Din "Cartea de Aur' a comunei Făurei rezultă că denumirea acestuia '…vine de la numele unui mare econom de oi (cioban), Faur. Acesta a pus bazele primelor aşezări ale satului pe la anii 1845-1846 - după declaraţiile bătrânilor - date oficiale lipsesc'. Informaţia este plauzibilă, deoarece pe harta lui Gűssefeld, întocmită în 1785 pentru uzul armatelor austriece, apare localitatea FAOREY în acest punct geografic.
În perioada 1872-1890, în jurul staţiei CFR Făurei au apărut câteva locuinţe ale personalului gării, apoi ale unor negustori, care au intuit repede rolul crescând al acestui vad de câştig. În 1890, localitatea a devenit aşezare de sine stătătoare, cu statutul de cătun, sub denumirea de GARA FĂUREI, denumire ce se va păstra până în 1925.
Comuna Ion I.C. Brătianu a luat fiinţă în anul 1925, actul de naştere fiind 'Înaltul Decret Regal 4249/31.12.1924 publicat în Monitorul Oficial nr. 5/09.01.1925 şi cuprinde satele: Ion I.C. Brătianu (fostul cătun Gara Făurei), Brateşul Vechi şi Brateşul Nou.
În 1948, numele comunei s-a schimbat, din Ion I.C. Brătianu (dat de liberali), în Filimon Sârbu (dat de comunişti), iar în 1950 a devenit centrul raionului administrativ Filimon Sârbu, regiunea Galaţi. Comuna şi raionul au purtat numele de Filimon Sârbu până în 1952, când s-a revenit la numele de început, Făurei.
Perioada cât a fost reşedinţă de raion (1950-1968), prin construcţiile de tip urban ridicate, prin lucrările edilitar-gospodăreşti realizate (străzi, spaţii verzi, iluminat public etc.), prin modernizarea nodului de cale ferată Făurei, cât şi prin dezvoltarea în ansamblu a vieţii economice şi social-culturale s-au prefigurat contururile viitorului oraş de la Porţile Bărăganului.
Comuna Făurei a fost declarată oraş, în 1968, prin HCM nr. 1108/27.05.1968.După acest eveniment, primit cu entuziasm de către toţi locuitorii Făureiului, întreaga activitate edilitar-gospodărească, economică şi social-culturală a căpătat noi dimensiuni, noi ritmuri de dezvoltare. Stau mărturie acestei afirmaţii străzile modernizate, reţeaua de apă şi canal, cele 740 de apartamente construite cu fonduri de la stat, dezvoltarea cooperaţiei de consum şi meşteşugăreşti, a industriei locale, a transporturilor şi telecomunicaţiilor etc.
No hay comentarios:
Publicar un comentario