Agresivitate si comportament agresiv

Agresivitatea sau comportamentul agresiv poate fi definit ca fiind acea formă de comportament orientate în sens distructiv, în vederea producerii unor daune, care pot fi materiale, psihologice, morale sau mixte.

Prin urmare, actul agresivităţii, al comportamentului agresiv poate fi îndreptat către obiecte, precum casa, mobila, vesela, către fiinţele umane sau ambele. La polul opus agresivităţii se află co,portamentul prosocial, despre care s-a mai discutat aici. Formele cele mai frecvente şi mai cunoscute ale comportamentului agresiv sunt delincvenţa şi infracţionalitatea.

O definiţie mai completă a agresivităţii ar fi aceea că agresivitatea este orice formă e conduită orientată către obiecte, persoane sau către sine, în vederea producerii unor prejudicii, a unor răniri, distrugeri sau daune.

Teorii ale agresivităţii si comportamentului agresiv

Multitudinea de teorii, de încercări de explicare a agresivităţii, de analiză şi interpretare demonstrează faptul că nu există încă un consens între psihologii sociali cu privire la comportamentul agresiv, şi la definirea agresivităţii. Nu doar atât, dar se pare că în cazul agresivităţii, fenomenul de "împrăştiere" a punctelor de vedere este chiar mai mare decât în cazul altor fenomene psihologice.

Caracteristicile agresivităţii si comportamentului agresiv

Din perspectiva scopului urmărit, unele comportamente agresive sunt orientate, au ca scop producerea unui rău unei alte persoane, în timp ce alte comportamente agresive au în principal ca scop demonstrarea puterii sau masculinităţii agresorului, ambele demonstrate prin agresivitate. Agresivitatea nu este nici comportament antisocial, şi nu trebuie confundată sau identificată cu delincvenţa sau cu infracţionalitatea. Agresivitatea nu implică întotdeauna un caracter antisocial. Luptătorul de arte marţiale, în ring, poate avea un comportament agresiv. Totuşi, în acest caz, deli există agresivitate, chiar explicită, nu putem vorbi de comportament antisocial. De asemenea, nici situaţia inversă nu este întotdeauna valabilă; nu orice comportament infracţional, sau antisocial poate fi însoţit de agresivitate. Agresivitatea nu înseamnă violenţă. Deşi de foare multe ori comportamente agresive sunt confundate cu comportamentele violente, acestea prezintă diferenţe fundamentale. Violenţa se exprimă prin dorinţa clară de a vătăma, de a face rău, însă acest lucru se poate face şi fără agresivitate, fără ca iniţiatorul să dea dovadă de comportament agresiv. De exemplu, otrăvirea unei persoane, este într-adevăr un act agresiv, dar nu implică violenţă. Agresivitatea nu este întotdeauna îndreptată în afara subiectului. Există situaţii când comportamentul agresiv se îndreaptă asupra subiectului însuşi, în acest caz vorbind de comportament auto - agresiv. Dar şi aici se face distincţia între actele auto agresive grave precum sinuciderea, auto mutilarea, şi a'comportamente auto agresive uşoare,car pot periclita sănătatea, însă nu într-o manieră aşa evidentă. În acest ultim caz putem vorbi de fumat, alcool, droguri, etc.

Formele agresivităţii

Dat fiind faptul că agresivitatea, respectiv comportamentul agresiv este un fenomen foarte complex, o încercare de tipologizare este foarte dificilă. Criteriile cele mai frecvente după care se poate clasifica agresivitatea sunt:

În funcţie de agresor sau de persoana care adoptă comportament agresiv, agresivitatea poate fi clasificată în
» agresivitatea tânărului şi agresivitatea adultului
» agresivitatea masculină şi agresivitatea feminină
» agresivitatea individuală şi agresivitatea colectivă
» agresivitatea spontană şi agresivitatea premeditată

În funcţie de mijloacele utilizate în vederea finalizării intenţiilor agresive, putem împărţi agresivitatea în:
Agresivitatea fizică şi agresivitatea verbală
Agresivitatea directă, care are efecte directe asupra persoanei agresate, şi agresivitatea indirecta, în cazurile în care pot apare intermediari între agresor şi persoana agresată, victimă a comportamentului agresiv

Clasificarea agresivităţii în funcţie de obiectivele urmărite:
Agresivitatea care are ca scop implicit sau explicit obţinerea unor beneficii, a unui câştig material
Agresivitatea ce are ca principal scop rănirea şi uneori chiar distrugerea victimei.

În funcţie de forma de manifestare a agresivităţii aceasta poate fi: agresivitatea violentă şi agresivitatea non violentă agresivitatea latentă şi agresivitatea manifestă

Sursele agresivităţii

Sursele de influenţare a agresivităţii sunt din păcate foarte multe, li pot fi grupate pe trei categorii:

surse ce ţin de individ, de conduita şi de comportamentul acestuia
» frustrarea este una din cele mai des întâlniţi factori declanşatori ai agresivităţii
» atacul sau provocarea directă, de cele mai multe ori verbală, dar şi fizică, poate duce la » comportamente agresive ale celui vizat.
» durerea, în formele ei fizică şi morală, poate duce la creşterea agresivităţii
» căldura este şi ea un factor declanşator al agresivităţii, fapt demonstrat de numeroase studii
» aglomeraţia este de asemenea un factor declanşator al comportamentelor agresive, fiind un agent stresor pentru unii oameni
» accesul la materiale pentru adulţi (filme, reviste, etc) poate constitui un factor care duce la intensificarea / declanşarea comportamentelor agresive. Deşi acest lucru a fost confirmat de unele cercetări experimentale, alţi autori infirmă acest lucru

Surse din cadrul familiei
În această categorie, cele mai grave forme ale agresivităţii sunt bătaia şi incestul, având consecinţe extrem de nefavorabile

.

Surse ale agresivitatii ce ţin de mijloacele de comunicare în masă

Aici putem include în special violenţa expusă prin intermediul presei şi altor mijloace de comunicare în masă. Atât la televizor, cât şi în ziare şi reviste apar prezentate diferite acte de violenţă. La întrebarea dacă expunerea actelor violente în media duce la o creştere a agresivităţii cercetătorii în domeniul psihologiei sociale au păreri diferite. În timp ce unii - printre care şi adepţii învăţării sociale - susţin faptul că expunerea la acte violente duce într-o mai mare măsură la creşterea agresivităţii, alţii susţin faptul că expunerea la acte de violenţă ar avea un caracter cathartic, reducându-se astfel nevoia individului de a adopta un comportament agresiv.