martes, 29 de abril de 2014

noutati,faurei,braila,

Foraje puturi apa, denisipari, foraje fantani in judetul Braila – Braila, Faurei, Ianca, Insuratei
Prezentarea judetului Braila

Judeţul Braila este situat in partea de sud-est a Romaniei si se invecineaza la nord cu judetul Galati, la est cu judetul Tulcea, in sud-est cu judetul Constanta, la sud cu judetul Ialomita, la vest cu judetul Buzau, iar in partea de nord-vest cu judetul Vrancea.

Suprafata judetului Braila este de 4.766 km², ceea ce reprezinta 2% din suprafata intregii tari. Judetul este compus din: un municipiu – Braila, 3 orase si 40 de comune.

Particularitati structurale si litologice

Teritoriul judetului Braila apartine unitatii de platforma reprezentata prin Campia Romana. Aceasta unitate corespunde in general cu partea nordica a Platformei Moesice ce inclina dinspre Bulgaria spre Campia Romana, afundandu-se tot mai mult pe masura apropierii de Carpati. Platforma propriu-zisa este alcatuita din sisturi cristaline, cutate spre sfarsitul precambrianului, pana in sulurian zona devine o intinsa peneplena, iar etajul sedimentar se compune din tirdovirian-silurian, devonian si permian, triasic, jurasic (o lacuna in liasicul superior), cretacic. In partea de vest sunt si depozite paleogene (legate cu cele din bazinul Lomului din Bulgaria), iar in partea centrala si nordica a campiei tortonianul, sarmatianul si pliocenul.

Din punct de vedere geologic, formatiunile de suprafata de pe teritoriul judetului Braila apartin Cuaternarului, si anume Halocenului Inferior si cuprind depozite loessoide, acumulari aluvionare de lunca si nisipuri eoliene.

Solurile

In judetul Braila, solurile predominate sunt cernoziomurile care ocupa 70-75% din suprafata judetului. Solurile aluviale le intalnim in lunca Dunarii, a Siretului si a Buzaului. Datorita excesului de umiditate de lunga durata s-au format o serie de soluri hidromorfe reprezentate prin lacovisti si soluri gleice in diverse stadii de evolutie. Solurile halomorfe reprezentate prin salonceacuri si soloneturi sunt raspandite insular pe teritoriul judetului, indeosebi in arealul crovurilor.

Ape subterane

Apele subterane de pe teritoriul judetului Braila se impart in ape freatice (primul orizont de ape subterane cu nivel hidrostatic liber si variabil, care au ca suport stratul impermeabil din apropierea suprafetei terestre) si ape de adancime (cantonate in depozite friabile, dar intercalate intre strate impermeabile, fapt ce face ca acestea sa se mai numeasca si captive).

Apele freatice se gasesc cantonate in depozite loessoide si nisipurile eoline de pe interfluvii si in aluviunile fluviatile din luncile largi ale Dunarii, Siretului, Buzaului si Calmatuiului, adancimea lor variand de la 0 m in luncile joase pana la peste 20 m, pe campurile acoperite cu nisipuri. Acestea nu constituie o sursa importanta pentru alimentarea cu apa populatiei, pentru industrie sau pentru irigatii.

Apele de adancime se gasesc cantonate in pietrisurile de Fratesti (arealul Baltii Braila si cursul inferior al Calmatuiului) si in depozitele nisipoase cu o granulatie mijlocie si fina de varsta cuaternara (Campia Brailei si Campia Calmatuiului). Apele de adancime din pietrisurile de Fratesti prezinta calitati potabile mai bune.

Calitatea apei, debite si nivelul de potabilitate in judetul Braila

Din punct de vedere al poluarii apelor de suprafata si subterane, pe teritoriul judetului Braila nu exista zone critice. Monitorizarea apelor subterane se realizeaza de catre Sistemul de Gospodarire a Apei Braila printr-un numar de 44 de foraje hidrogeologice, din care 23 sunt foraje de supraveghere si 21 foraje de control. Monitorizarea apelor de suprafata este realizata de tot de Sistemul de Gospodarire a Apelor (SGA) Braila, astfel: raul Buzau este monitorizat in sectiunea Racovita, raul Calmatui in doua sectiuni : Calmatui – Ciresu si Calmatui – Bertestii de Jos, iar fluviul Dunarea este monitorizat in sectiunile: Dunare Braila 1 (km 184), Dunare Braila 2 (rezerva pentru potabilizare – km 183) si Dunare Gropeni (km 196). Totodata, sunt monitorizate 7 lacuri naturale: Lacu Sarat, Jirlau, Movila Miresii, Ianca, Ciulnita, Balta Alba si Balta Amara, valorile indicatorilor determinati indicand caracterul fiecarui lac.

Alimentarea cu apa a populatiei se realizeaza prin sisteme centralizate de distributie a apei in municipiul Braila, orasele Ianca, Faurei, Insuratei si in 26 de localitati din mediul rural. In judeţul Braila, exista doua mari sisteme de alimentare cu apa care asigura in prezent debitul pentru un numar important de localitati rurale, care sunt racordate la aceste sisteme, ambele avand prize de captare de suprafata pe Dunare.

Sistemul de alimentare cu apa al municipiului Braila asigura si alimentarea unor localitati din comunele Chiscani, Cazasu si Vadeni, statii de tratare fiind la Chiscani cu capacitate de 800 l/s si la Braila cu capacitate de 600 l/s. Sistemul Regional Ianca-Gropeni are o priza de mal pe Dunare in zona localitatii Gropeni, cu capacitate de 0,433mc/s, asigurand alimentarea cu apa potabila de la statia de tratare Gropeni a localitatilor Gropeni, Tichilesti, Tufesti, de la statia de tratare Movila Miresii (22 l/s) – a localitatilor Racovita, Gemenele, Traian, Ramnicelu, iar statia de tratare Ianca (capacitate de 180 l/s) – a localitatilor Bordei Verde, Mircea Voda, Surdila Gaiseanca, Gradistea si Sutesti. Alimentarea statiilor se realizeaza din surse de suprafata.

Sisteme independente cu alimentare din surse subterane sunt pentru comunele: Silistea, Romanu, Tudor Vladimirescu, precum si Rosiori, Dudesti, Bsrsganu, Victoria, Bertestii de Jos, Jirlau, Salcia Tudor, Surdila Greci. Tratarea apei folosite din subteran se realizeaza doar in localitatile urbane, numai prin dezinfectia cu clor. 

                                                             Harta judetului Braila

Albina – Baldovinesti – Baraganul – Batogu – Berlesti – Bertestii De Jos – Bertestii De Sus – Bordei Verde - Braila - Caineni Bai – Caldarusa – Cazasu – Chichinetu – Chioibasesti – Chiscani – Ciocile – Ciresu – Coltea – Comaneasca – Constantin – Gabrielescu – Constantinesti – Corbu Nou – Corbu Vechi – Cuza Voda – Dedulesti – Drogu – Dudescu – Dudesti – Esna - Faurei - Filipesti – Florica – Frecatei – Galbenu – Gemenele – Gradistea – Gropeni – Gulianca – Gura Calmatui – Horia - Ianca - Ibrianu - Insuratei - Jirlau – Jugureanu – Lacu Rezii – Lacu Sarat – Lanurile – Latinu – Liscoteanca – Magureni – Maraloiu – Marasu – Martacesti – Maxineni – Mihai Bravu – Mircea Voda – Movila Miresii – Muchea – Oancea – Olaneasca – Oprisenesti – Pantecani – Perisoru – Pietroiu – Pitulati – Plopu – Polizesti – Pribeagu – Racovita – Ramnicelu – Romanu – Rosiori – Salcia Tudor – Satuc – Scarlatesti – Scortaru Nou – Scortaru Vechi – Sihleanu – Silistea – Silistraru – Spiru Haret – Stancuta – Surdila Gaiseanca – Surdila Greci – Sutesti – Tacau – Tataru – Tepes Voda – Tichilesti – Traian – Tudor Vladimirescu – Tufesti – Ulmu – Unirea – Urleasca – Vadeni – Valea Canepii – Vamesu – Varsatura – Victoria – Visani – Viziru – Vultureni – Zamfiresti – Zavoaia

Tehnologia de foraj 

Se recomanda forajul clasic cu circulatie directa de noroi bentonitic in vederea obtinerii unor rezultate bune datorita faptului ca in aceasta zona se gasesc soluri moi si medii. Prin realizarea operatiilor in mod corect de catre echipa noastra de profesionisti, utilizarea materialelor de calitate si instalatiei adecvate se obtine o apa de calitate si un debit multumitor.

Oferta

Pentru a va putea face o oferta completa si corecta (adancime, diametru, debit, tehnologie de foraj, tip instalatie de foraj, etc) avem nevoie sa ne precizati cel putin :

Scopul forajului – foraj casnic de alimentare cu apa, sau ceva industrial ? Un debit necesar /ora sau /zi sau chiar / saptamana sau luna.

Locatia exacta unde doriti executia forajului de pe Google maps



Suplimentar / optional , ar fi in interesul d-voastra , daca ne puteti furniza :

Un studiu hidrogeologic al zonei

Cel putin cateva date (chiar verbal aflate) despre alte foraje existente in vecinatate ( chiar si la 1..2 km distanta de d-voastra) , cum ar fi – adancimi, debite, duarata executie, an executie, adancimi filtre, o descriere a instalatiei folosite, etc

Daca aveti d-voastra sau in vecinatate (max 100 m distanta) alimentare cu energie electrica 380 V , minim 25 kwA , in eventualitatea in care este fezabila executia forajului cu o instalatie electrica de foraj.

Ne puteti trimite o solicitare de oferta prin completarea unui cometariu la aceasta pagina continand datele mai sus amintite sau prin pagina solicita o oferta.