”Violenţa
domestică este o ameninţare sau provocare, petrecută în
prezent sau în trecut, a unei răniri fizice în cadrul relaţiei
dintre partenerii sociali, indiferent de statutul lor legal
sau de domiciliu. Atacul fizic sau sexual poate fi însoţit de
intimidări sau abuzuri verbale; distrugerea bunurilor care
aparţin victimei; izolarea de prieteni, familie sau alte
potenţiale surse de sprijin; ameninţări făcute la adresa altor
persoane semnificative pentru victimă, inclusiv a copiilor;
furturi; controlul asupra banilor, lucrurilor personale ale
victimei, alimentelor, deplasărilor, telefonului şi a altor
surse de îngrijire şi protecţie”.
Se numeşte
"violenţa în familie" orice act vătămător, fizic sau emoţional
care are loc între membrii unei familii. Abuzul în interiorul
unei familii poate lua multe forme: abuzul verbal, refuzul
accesului la resurse financiare, izolarea de prieteni şi
familie, ameninţări şi atacuri care în unele cazuri pot duce
la moartea unuia dintre parteneri. Deşi până de curând s-a
presupus că femeia este cel mai adesea victima violenţei în
familiei, în urma unor cercetări s-a descoperit că de fapt
numărul bărbaţilor agresaţi este destul de mare. Experţii care
cercetează această problemă sunt de acord că violenţa este un
fenomen larg răspândit, mult mai răspândit decât arată
sondajele, pentru simplu fapt ca unele fapte nu sunt raportate
poliţiei sau spitalelor.
Familia care
constituie un teren de manifestare a violenţei domestice
devine mai puţin transparentă şi deschisă mediului social
imediat: familia lărgită, vecinii, prietenii, colegii. Este
evidentă izolarea socială a acestor familii. Ele capătă o
stigmă în ochii celorlalţi şi în acelaşi timp un sentiment de
stigmă şi culpă care le face să se izoleze. 
Soţul violent
nu doreşte ca soţia lui să întreţină relaţii sociale în cadrul
cărora să-şi poată mărturisi suferinţa şi eventual să poată
primi un sprijin.
Pe de altă
parte, bărbaţii violenţi au ca şi caracteristici de
personalitate lipsa abilităţilor şi a bucuriei de a comunica.
Pentru partenerii violenţi, a comunica, în mediul intim al
căminului, devine mai mult un prilej de a-l ataca verbal pe
celălalt, în vreme ce, la locul de muncă rămâne o rutină de
relaţionare superficială cu ceilalţi, un rol jucat în limitele
orelor de serviciu.
Influenţe asupra dezvoltării copiilor
Funcţia
principală a familiei, creşterea copiilor, este distorsionată
cu largi şi dramatice consecinţe în viitor. Perturbarea
acestei funcţii se petrece în general, ca o stare de boală
cronică ce se acutizează în momentele evenimentelor de
violenţă. Cercetările arată că trauma copiilor care cresc
într-o atmosferă de violenţă, chiar dacă nu ei sunt victimele
directe, este mai intensă şi cu consecinţe mai profunde şi mai
de durată decât în cazul copiilor care sunt victime directe
ale abuzurilor şi neglijării din partea părinţilor (Catheline,
Marcelli, 1999).
Într-o familie
bântuită de violenţă, copiii cresc într-o atmosferă în care
nevoile lor de bază (nevoia de siguranţă, de viaţă ordonată,
de dragoste) sunt profund neglijate.
Funcţiile
parentale nu mai pot fi împlinite. O mamă victimă a violenţei
soţului este mai puţin capabilă să asigure îngrijirile de bază
necesare copilului (hrană, casă, igienă, haine, sănătate
fizică) sau să-l protejeze pe acesta de răniri, accidente,
pericole fizice sau sociale. Copleşită de ruşine pentru ceea
ce i se întâmplă, de sentimentul eşecului în cea mai
importantă relaţie interpersonală, de teroare, de autoacuzaţii
(Polman,1994) femeia nu mai este capabilă de a juca nici unul
din rolurile impuse de viaţa familiei.
În atmosfera de
violenţă, copilul devine cel mai adesea neglijat, expus
tuturor relelor, de fapt rămâne într-o singurătate umplută
doar de ţipetele celor din jur. Această situaţie este probabil
şi explicaţia numărului mare de accidente domestice ale căror
victime sunt copiii.
Copiii care
cresc în familii violente dezvoltă comportamente şi o condiţie
fizică ce-i face uşor de recunoscut. Ei prezintă:
-
Probleme fizice, boli inexplicabile, expuşi la accidente în casă şi în afara casei, dezvoltare fizică mai lentă;
-
Probleme emoţionale şi mentale: anxietate mărită, simţământ de culpabilitate, frica de abandon, izolare, mânie, frica de răniri şi moarte;
-
Probleme psihologice: neîncredere în sine, depresie, comparare cu viaţa mai fericită a colegilor;
-
Probleme de comportament: agresivitate sau pasivitate la agresiunile celorlalţi, probleme cu somnul, enurezie, bătăi, fuga de acasă, sarcini la vârste mici, relaţii pentru a scăpa de acasă, mutilare, consum de droguri şi alcool, comportament defensiv cu minciuna;
-
Probleme şcolare - neîncredere, eliminare, schimbări bruşte în performanţele
şcolare, lipsa de concentrare, lipsa de
maniere sociale; -
Identificare cu eroi negativi.
Un lucru mai
puţin luat în considerare până acum este faptul că în rândul
tinerilor a crescut fenomenul sinuciderii, a tentativelor de
suicid şi că pe primul loc în rândul cauzelor se află climatul
familial deteriorat şi slaba comunicare în cadrul familiei.
Deşi incidenţa fenomenului este în scădere, se manifestă o
acutizare a lui, în sensul creşterii intensităţii violenţei
(acte de cruzime).
Numărul mare de copii victimizaţi în familie dar şi violenţe
crescute între concubini, care în prezent, potrivit
legislaţiei în vigoare, nu beneficiază de statutul de
"familie".
Cu cine
puteţi discuta?
-
Unde puteţi merge pentru sprijin şi sfaturi dacă sunteţi implicată într-o relaţie violentă?
-
Dacă aţi fost victima unei violenţe este bine să ştiţi că există anumite organizaţii care vă pot acorda sprijin.
-
Refugiile oferă protecţia în caz de urgenţă şi adăpost temporar, sfaturi, informaţii şi o serie de alte servicii pentru femeile şi copii care fug de violenţă.
-
Serviciile sunt confidenţiale şi complet gratuite.
Poliţia
-
Violenţa domestică reprezintă un domeniu care este considerat de poliţie ca fiind o problemă foarte gravă.
-
La poliţie veţi găsi atât înţelegere cât şi ajutor şi sfaturi practice.
-
Puteţi cere să vorbiţi cu o femeie poliţist şi dacă doriţi vi se poate acorda ajutor pentru a merge la o unitate sanitară sau la un loc de refugiu.
