vrabienii.in1975 s-au mutat in faurei circa 30 de familii din satul bradeanca -comuna jirlau datorita inundatiilor din vara acelui an .satul era asezat in lunca buzaului ,pe partea stanga, la circa 2 km sud de podul de fier PELTEA ANGHEL isi aminteste vara anului 1975 afost ploioasa .mai ploioasa ca de obicei ,fara ane inpedica insa sane lucram pamantul in voie .intr-una din serile de vara care nu prevestea nimic deosebit, mai multi caini au inceput sa latre neobisnuit urland chiar au zis unii "' ceva prevestesc ei
in zori insa alarma,spaima o viitura puternica a raului buzau a facut ca satul sa fie repede inundat .in partea despre rau apa a ajuns in cateva ore la peste 2 m aproape in intregime ,satul afost distrus
a) EVOLUTIA NUMERICA "144 CAPI DE FAMILIE SI 585 DE SUFLETE"EXISTAU IN FAUREI ,IN ANUL 1926 ACESTEA SUNT PRIMELE DATE DE CARE AM DISPUS CU PRIVIRE LA NUMARUL LOCUITORILOR .IN 1939 AJUNSESERA LA 320 DE FAMILII SI 1179 DE LOCUITORI DIN DATELE DE CARE AM DISPUS EVOLUTIA NUMERICA A POPULATIEI ,DUPA RAZBOI INCEPAND CU 1946 SE PREZINTA ASFEL :
Recentul război dintre Oana Zăvoranu şi Adriana Bahmuţeanu readuce în actualitate "moda scandalurilor" între vedete. Mai mult, la fel ca până acum, cei implicaţi ajung să-şi spele rufele în public, denigrându-se şi distrugându-şi reputaţia reciproc, acuzându-se de toate relele posibile. ”Libertatea” a întocmit lista certurilor antologice între vedetele din showbizul autohton, scandaluri din care puţin a lipsit să nu se ajungă chiar şi la violenţă fizică.
Oana Zăvoranu vs Adriana Bahmuţeanu şi Cătălin Măruţă
În colimatorul Zăvorancei au intrat mulţi: Şerban Huidu, mama ei, Pepe, Adriana Bahmuţeanu, foştii socri, ziarele, lumea întreagă. Printre cei mai mari duşmani ai fostei Queride e Cătălin Măruţă, moderatorul care a decis să joace contra ei în scandalul divorţului, vedeta urându-i prezentatorului TV:
"Crucea pe piept să şi-o pună Măruţă". Cel mai recent conflict al Zăvorancei este cel cu Adriana Bahmuţeanu, pe care a atacat-o dur după ce aceasta a spus că Raluca Pastramă se potriveşte de minune cu Pepe.
Andreea Marin Bănică vs Mihaela Rădulescu
Între Mihaela Rădulescu şi Andreea Marin Bănică e o rivalitate veche, care are la bază mai mulţi factori: au un soţ în comun - pe Ştefan Bănică Jr -, organizează separat acţiuni de caritate, au magazine de haine pentru copii etc. Păreau însă să se fi împăcat în octombrie 2005, după ani de schimburi de replici "înţepate", transmise una alteia prin intermediul presei. Pacea dintre cele două dive nu a durat prea mult, astfel că în urmă cu jumătate de an au schimbat replici dure în diverse publicaţii şi în emisiuni tv.
Mircea Badea vs Şerban Huidu
Şerban Huidu a fost de-a lungul timpului pentru Mircea Badea "pitic erotic" sau "înspăimântător de prost". Pentru "cârcotaş", vedeta Antenei 3 pare un "frezat ciumpalac", "un manelist cu aere de intelectual", "un monument de ipocrizie", "un lingău şi un pupincurist" sau un "limbric guraliv".
După accidentul provocat de Huidu, Badea nu s-a abţinut să nu precizeze: "Nu dau doi bani pe el, nu am dat niciodată. Mi se rupe de el! Nu mă interesează dacă intră sau nu la închisoare. Nu îmi e milă de el!".
Alin Oprea vs Tavi Colen
Au trecut şase ani de când Alin Oprea şi Tavi Colen, foşti prieteni şi componenţi ai trupei Talisman, s-au despărţit în plină glorie a formaţiei. Recent cei doi au pornit un război al declaraţiilor, la TV.
"Beai înainte de concerte, te aduceam pe opt cărări", i-a transmis Tavi. În replică, Alin i-a spus: "Eşti praf, cânţi foarte prost live. Tavi nu avea verticalitate şi coloană vertebrală. Am dovezi că Tavi mi-a cântat ilegal piesele".
Costin Mărculescu vs Carmen Pleşa
După ce au colaborat la mai multe agenţii de fotomodele, Carmen Pleşa şi Costin Mărculescu şi-au declarat război.
De mai bine de 6 ani se acuză reciproc de proxenetism şi boli pshice, iar între ei au avut loc mai multe înfruntări pe culoarele tribunalelor, care erau continuate, spre deliciul publicului, în diverse studiouri ale emisiunilor de divertisment.
Evident, injuriile pe care şi le-au proferat nu pot fi reproduse în ziar, iar singura minune a relaţiei celor doi este că încă nu s-au bătut, la propriu.
Mihaela Moise vs Sânziana Buruiană
Sânziana Buruiană a sărit să o bată pe Mihaela Moise (Meme) la emisiunea "Un show păcătos" (Antena 1), după ce Meme a acuzat- o pe blondină că face sex pe bani.
La rândul ei, Sânziana i-a spus: "Te-ai dus pe 100 de euro la mare, cu Salam".
Atât i-a trebuit Mihaelei: "Am auzit că îi place microfonul".
La care fotomodelul i-a replicat: "Iar ţie îţi place sexul în grup".
Bianca Drăguşanu vs Denisa Nechifor
Bianca Drăguşanu şi Denisa Nechifor, cele mai importante femei din viaţa fotbalistului Adrian Cristea, s- au încăierat luna aceasta în presă. Totul a pornit de la Denisa, cea cu care Cristea are o fetiţă.
Ea ar fi spus despre Bianca: "Dintr- o curvă nu poţi face femeie de casă".
Şi asta pentru că Bianca şi-ar fi permis să comenteze la TV ce tată bun este fotbalistul. În replică, fosta asistentă TV i-a răspuns: "Am o relaţie de trei ani cu Adi, drept urmare n-am cum să fiu aşa cum zice ea, am fost şi sunt o femeie corectă şi independentă".
Agresivitatea sau comportamentul agresiv poate fi definit ca fiind acea formă de comportament orientate în sens distructiv, în vederea producerii unor daune, care pot fi materiale, psihologice, morale sau mixte.
Prin urmare, actul agresivităţii, al comportamentului agresiv poate fi îndreptat către obiecte, precum casa, mobila, vesela, către fiinţele umane sau ambele.
La polul opus agresivităţii se află co,portamentul prosocial, despre care s-a mai discutat aici.
Formele cele mai frecvente şi mai cunoscute ale comportamentului agresiv sunt delincvenţa şi infracţionalitatea.
O definiţie mai completă a agresivităţii ar fi aceea că agresivitatea
este orice formă e conduită orientată către obiecte, persoane sau către
sine, în vederea producerii unor prejudicii, a unor răniri, distrugeri
sau daune.
Teorii ale agresivităţii si comportamentului agresiv
Multitudinea de teorii, de încercări de explicare a agresivităţii,
de analiză şi interpretare demonstrează faptul că nu există încă un
consens între psihologii sociali cu privire la comportamentul agresiv,
şi la definirea agresivităţii. Nu doar atât, dar se pare că în cazul
agresivităţii, fenomenul de "împrăştiere" a punctelor de vedere este
chiar mai mare decât în cazul altor fenomene psihologice.
Caracteristicile agresivităţii si comportamentului agresiv
Din perspectiva scopului urmărit, unele comportamente agresive
sunt orientate, au ca scop producerea unui rău unei alte persoane, în
timp ce alte comportamente agresive au în principal ca scop demonstrarea
puterii sau masculinităţii agresorului, ambele demonstrate prin agresivitate.
Agresivitatea nu este nici comportament antisocial, şi
nu trebuie confundată sau identificată cu delincvenţa sau cu
infracţionalitatea. Agresivitatea nu implică întotdeauna un caracter
antisocial. Luptătorul de arte marţiale, în ring, poate avea un
comportament agresiv. Totuşi, în acest caz, deli există agresivitate,
chiar explicită, nu putem vorbi de comportament antisocial.
De asemenea, nici situaţia inversă nu este întotdeauna valabilă; nu
orice comportament infracţional, sau antisocial poate fi însoţit de
agresivitate.
Agresivitatea nu înseamnă violenţă. Deşi de foare multe
ori comportamente agresive sunt confundate cu comportamentele violente,
acestea prezintă diferenţe fundamentale. Violenţa se exprimă prin
dorinţa clară de a vătăma, de a face rău, însă acest lucru se poate face
şi fără agresivitate, fără ca iniţiatorul să dea dovadă de comportament
agresiv. De exemplu, otrăvirea unei persoane, este într-adevăr un act
agresiv, dar nu implică violenţă.
Agresivitatea nu este întotdeauna îndreptată în afara subiectului. Există situaţii când comportamentul agresiv se îndreaptă asupra subiectului însuşi, în acest caz vorbind de comportament auto - agresiv. Dar şi aici se face distincţia între actele auto agresive grave precum sinuciderea, auto
mutilarea, şi a'comportamente auto agresive uşoare,car pot periclita
sănătatea, însă nu într-o manieră aşa evidentă. În acest ultim caz putem
vorbi de fumat, alcool, droguri, etc.
Formele agresivităţii
Dat fiind faptul că agresivitatea, respectiv comportamentul agresiv este un fenomen foarte complex, o încercare de tipologizare este foarte dificilă.
Criteriile cele mai frecvente după care se poate clasifica agresivitatea sunt:
În funcţie de agresor sau de persoana care adoptă comportament agresiv, agresivitatea poate fi clasificată în
» agresivitatea tânărului şi agresivitatea adultului
» agresivitatea masculină şi agresivitatea feminină
» agresivitatea individuală şi agresivitatea colectivă
» agresivitatea spontană şi agresivitatea premeditată
În funcţie de mijloacele utilizate în vederea finalizării intenţiilor agresive, putem împărţi agresivitatea în:
Agresivitatea fizică şi agresivitatea verbală
Agresivitatea directă, care are efecte directe
asupra persoanei agresate, şi agresivitatea indirecta, în cazurile în
care pot apare intermediari între agresor şi persoana agresată, victimă a
comportamentului agresiv
Clasificarea agresivităţii în funcţie de obiectivele urmărite:
Agresivitatea care are ca scop implicit sau explicit obţinerea unor beneficii, a unui câştig material
Agresivitatea ce are ca principal scop rănirea şi uneori chiar distrugerea victimei.
În funcţie de forma de manifestare a agresivităţii aceasta poate fi:
agresivitatea violentă şi agresivitatea non violentă
agresivitatea latentă şi agresivitatea manifestă
Sursele agresivităţii
Sursele de influenţare a agresivităţii sunt din păcate foarte multe, li pot fi grupate pe trei categorii:
surse ce ţin de individ, de conduita şi de comportamentul acestuia
» frustrarea este una din cele mai des întâlniţi factori declanşatori ai agresivităţii
» atacul sau provocarea directă, de cele mai multe ori verbală, dar şi
fizică, poate duce la » comportamente agresive ale celui vizat.
» durerea, în formele ei fizică şi morală, poate duce la creşterea agresivităţii
» căldura este şi ea un factor declanşator al agresivităţii, fapt demonstrat de numeroase studii
» aglomeraţia este de asemenea un factor declanşator al comportamentelor agresive, fiind un agent stresor pentru unii oameni
» accesul la materiale pentru adulţi (filme, reviste, etc) poate
constitui un factor care duce la intensificarea / declanşarea
comportamentelor agresive. Deşi acest lucru a fost confirmat de unele
cercetări experimentale, alţi autori infirmă acest lucru
Surse din cadrul familiei
În această categorie, cele mai grave forme ale agresivităţii sunt bătaia şi incestul, având consecinţe extrem de nefavorabile
.
Surse ale agresivitatii ce ţin de mijloacele de comunicare în masă
Aici putem include în special violenţa expusă prin intermediul presei şi
altor mijloace de comunicare în masă. Atât la televizor, cât şi în
ziare şi reviste apar prezentate diferite acte de violenţă. La
întrebarea dacă expunerea actelor violente în media duce la o creştere a
agresivităţii cercetătorii în domeniul psihologiei sociale au păreri
diferite. În timp ce unii - printre care şi adepţii învăţării sociale -
susţin faptul că expunerea la acte violente duce într-o mai mare măsură
la creşterea agresivităţii, alţii susţin faptul că expunerea la acte de
violenţă ar avea un caracter cathartic, reducându-se astfel nevoia
individului de a adopta un comportament agresiv.
Marea sarbatoare creştin-ortodoxa a Paştelui este asociata, de
obicei, cu traditionalele bucate dintre care nu lipsesc cozonacul,
mielul, ouale roşii. Noi va propunem cateva mancaruri delicioase, in
care traditia se împleteşte cu fantezia. Salata de oua cu
Marea sarbatoare creştin-ortodoxa a Paştelui este asociata, de
obicei, cu traditionalele bucate dintre care nu lipsesc cozonacul,
mielul, ouale roşii. Noi va propunem cateva mancaruri delicioase, in
care traditia se împleteşte cu fantezia.
Salata de oua cu roşii
Ingrediente pentru 4 porţii 4 oua, 5-6 roşii, 2 castraveţi, 3-40 g parmezan sau caşcaval, 100 g smantana, 1 salata verde, sare, piper.
Preparare
Se fierb ouale timp de 7-8 minute, în apa cu puţina sare. Cand sunt
gata, se clatesc cu apa rece, apoi se curaţa de coaja şi se taie felii
subţiri sau rondele. Castraveţii se curaţa de coaja şi se taie felii.
Roşiile, spalate şi bine zvantate, se taie rondele. Se aranjeaza totul
pe un platou. Se condimenteaza cu sare şi piper, dupa gust. Deasupra, se
rade parmezan sau caşcaval şi se asezoneaza cu smantana. Se pune la
rece 10 minute. În momentul servirii, se garniseşte cu frunze de salata,
întregi sau taiate faşii, şi cu patrunjel tocat fin.
Sote de spanac cu codiţe de raci
Ingrediente pentru 4 porţii 1 kg de spanac proaspat, 200 g ciuperci, 12 codiţe de raci, 2 linguri ulei, 3 caţei de usturoi, sare, piper.
Preparare
Se opareşte spanacul în apa cu sare, se scurge bine, apoi se caleşte
în ulei încins, aproximativ 5 minute, împreuna cu ciupercile feliate,
codiţele de raci şi caţeii de usturoi zdrobiţi. Se condimenteaza cu sare
şi piper, dupa gust.
"Corabioare" de oua umplute
Ingrediente pentru 4 porţii 4 oua rascoapte, 4 linguri de maioneza, 4 linguri de branza cremoasa, 4 linguri pate de ficat, 4 felii de jambon, sare, piper.
Preparare
Se curaţa ouale de coaja, se taie în doua, pe lungime, şi se scot cu
atenţie galbenuşurile, avand grija sa nu se rupa albuşurile. Se sfarama
galbenuşurile cu furculiţa, se adauga maioneza, branza, pateul de ficat,
sare şi piper, dupa gust, şi se mixeaza pana se omogenizeaza. Cu pasta
obţinuta se umplu jumataţile de albuşuri. Separat, se taie feliile de
jambon în forma de triunghiuri, se rumenesc şi se aşaza deasupra oualor
umplute, imitand panzele unor corabii. Se garnisesc cu frunzuliţe verzi
de salata.
Oua cu sos picant
Ingrediente pentru 4 porţii
4 oua rascoapte, 2 galbenuşuri de ou, 2 linguri de unt, 2 linguri de
faina, 200 g lapte, 1 linguriţa de ierburi aromate, sare, piper.
Preparare
Ouale fierte se curaţa de coaja şi se taie felii. Se aşaza pe un
platou. Se pune untul la topit, se adauga faina, se rumeneşte uşor şi se
stinge cu lapte. Se lasa sa fiarba 10 minute, la foc mic, amestecand
permanent, apoi se ia vasul de pe foc. Separat, se bat 2 galbenuşuri cu
puţina sare şi se amesteca bine cu sosul de faina, pana se omogenizeaza
perfect. Se adauga condimentele, dupa care se toarna peste feliile de ou
din platou. Se garnisesc cu marar verde şi se servesc cu felii de paine
prajita.
Ficat de miel cu sos de vin
Ingrediente pentru 4 porţii 1 kg de ficat de miel, doua linguri de faina, 100 ml ulei, cimbru, sare, piper.
Pentru sosul de vin o lingura suc de lamaie, 100 ml vin roşu sec, o linguriţa praf de muştar, patrunjel pentru ornat.
Preparare
Ficatul curaţat de pieliţe, bine spalat, se taie faşii subţiri.
Bucaţile de ficat se pudreaza cu sare, piper, cimbru, apoi se tavalesc
prin faina şi se prajesc, pe toate parţile, în ulei încins. Se scot din
ulei şi se lasa la cald. Se strecoara uleiul în care s-a prajit ficatul
şi se pune în alta tigaie. Se adauga bucaţile de ficat, iar peste ele
sucul de lamaie, vinul şi praful de muştar. Se lasa sa fiarba în acest
sos 2–3 minute. Se serveşte cald împreuna cu sosul şi se garniseşte cu
felii de lamaie şi patrunjel verde tocat.
Pulpa de miel la cuptor
Ingrediente pentru 4 porţii 1 pulpa de miel.
Pentru sosul marinat
1 ceapa, 3-4 caţei de usturoi, 2 cuişoare parfumate, 2 foi de dafin, 4
pahare de vin alb, 1/2 pahar de oţet, 1/2 pahar ulei, rozmarin, frunze
de ţelina, sare, piper.
Preparare Se taie în patru o
ceapa potrivita, se zdrobesc 3-4 caţei de usturoi, se adauga 2
cuişoare parfumate, sare, piper, rozmarin, ţelina, 2 foi de dafin, 4
pahare de vin alb, o jumatate pahar de oţet, o jumatate pahar ulei şi se
amesteca toate ingredientele într-un castron mare. Se toarna sosul
marinat peste pulpa de miel şi se lasa sa stea, la rece, cateva ore (sau
o noapte), apoi pulpa se scoate şi se rumeneşte la cuptor. Sosul
marinat se pune la fiert pana scade o treime din el, se trece prin sita
şi se serveşte alaturi de friptura.
Pulpa de miel umpluta
Ingrediente pentru 6 porţii 1 pulpa de miel, 3 linguri ulei, sare, piper.
Pentru umplutura
2 cepe, 2 caţei de usturoi, 1 ou plus 2 galbenuşuri, 3 felii de
franzela, 50 ml lapte dulce, 10 g unt, patrunjel verde, sare, piper.
Pentru sos frunze de menta proaspata, 2 linguri oţet de mere, 1 lingura zahar, sare, piper.
Preparare
Se curaţa ceapa, se toaca şi se rumeneşte uşor în unt. Se scoate apoi
din tigaie şi se amesteca, într-un castron, cu usturoiul, curaţat de
coaja şi zdrobit, cu feliile de franzela înmuiate în lapte şi bine
stoarse, oua, sare şi piper, dupa gust. Se scoate cu multa grija osul de
la pulpa de miel, avand grija sa ramana bucata de carne cat mai
întreaga, se bate uşor cu ciocanul de şniţele ca sa se aplatizeze şi se
aşaza în mijlocul ei umplutura preparata. Se ruleaza cu umplutura în
interior, se leaga şi se aşaza într-o cratiţa mare.
Se adauga
uleiul ramas, se pudreaza cu sare şi piper, se adauga o ceaşca de apa,
se acopera şi se introduce la cuptor pentru 50 minute. În acest rastimp,
se întoarce în cratiţa pentru a se rumeni pe ambele parţi. Separat, se
toaca marunt frunzele de menta, se amesteca energic cu oţet, zahar,
sare. Sosul obţinut se serveşte în sosiera alaturi de feliile de pulpa
umpluta.
Şarlota cu ciocolata
Ingrediente pentru 6 porţii 30 pişcoturi de şampanie, 300 g ciocolata neagra, 4 oua, 50 g unt, 6 linguri sirop de zahar, esenţa de vanilie, 5 linguri apa.
Preparare
Se fierb la bain-marie 200 g ciocolata şi untul taiat bucaţele, apoi
se lasa la racit. Se adauga galbenuşurile de ou, unul cate unul, se
amesteca energic, apoi se încorporeaza albuşurile batute spuma. Separat,
se amesteca, într-un castronel, siropul de zahar, esenţa de vanilie şi 5
linguri de apa. Cu acest amestec se însiropeaza pişcoturile, fara a le
lasa sa se înmoaie prea tare.
Se tapeteaza cu pişcoturile o
forma de şarlota, avand grija ca partea bombata sa fie lipita de pereţii
formei. Se toarna jumatate din crema de ciocolata, se adauga un strat
de pişcoturi însiropate, se continua cu restul de crema şi se termina cu
un alt strat de pişcoturi, cu partea bombata înspre exterior. Se
preseaza puţin, ca sa se aşeze, şi se lasa la frigider 6 ore. Se scoate
pe un platou, se decoreaza cu restul de ciocolata rasa şi cu oua de
ciocolata.
Tort de ciocolata
Ingrediente pentru 8 porţii
170 g faina, 1 lingura drojdie uscata de bere, 2 galbenuşuri de ou, 3
albuşuri de ou, 225 g zahar pudra, 1/2 lamaie rasa, 20 g unt
(margarina), 300 g branza cremoasa, scorţişoara macinata, 1 paharel de
lichior de caise, 100 g cacao, 100 g frişca, 100 g ciocolata menaj.
Preparare
Se cerne faina cu drojdia. Se bat spuma tare albuşurile de ou, în care
se încorporeaza treptat galbenuşul. Se freaca 125 g de zahar cu untul,
se adauga coaja rasa de lamaie şi amestecul de faina cu drojdie, puţin
cate puţin, pana cand se uniformizeaza complet. Se tapeteaza o forma
rotunda cu folie de aluminiu, se unge cu unt, se toarna crema preparata
şi se coace la cuptor aproximativ 40 de minute. Se scoate din forma dupa
ce se raceşte.
Între timp, se amesteca într-un castron branza
cu lichiorul, cel de al doilea galbenuş de ou, restul de zahar şi
cacao. Se adauga frişca, se amesteca bine şi se pune la rece. Se taie
blatul în trei felii care se ung cu crema preparata, se aşaza una peste
alta, dand tortului forma unui cilindru, şi se acopera cu ciocolata
menaj topita, amestecata cu puţin unt. Se ţine la rece pana cand va fi
servit.
Necesitatea şcolarizării etniei rrome, ca treaptă obligatorie spre
integrarea lor rasială şi culturală în spaţiul European, este resimţită
stringent în toate ţările continentului puse în faţa unei realităţi cu o
problematică destul de dificilă, ce poate perturba grav dinamica unei
lumi a cărei opţiune esenţială este civilizaţia.
Problematica educaţiei copiilor rromi constituie una din provocările cu
care se confruntă mediile social – economice şi culturale sau civice din
România. Ea face parte din problematica mai largă, cea a copiilor
aflaţi în situaţii de excluziune, de marginalizare din diferite motive,
necesitând abordări nuanţate în funcţie de mai mulţi parametri
specifici: mediul de rezidenţă, apartenenţa la un grup minoritar etnic,
aparte
nenţa la o grupare socială cu un status economic minimal, etc.
Marginalizarea reprezintă procesul de situare a indivizilor sau
grupurilor pe o “poziţie sociala periferică” sau de “izolare” şi implică
limitarea accesului la resursele economice, politice, educaţionale şi
comunicaţionale ale colectivităţii. Din aceste perspective,
marginalizarea se concretizează în plasarea indivizilor şi grupurilor
sub nivelul minim acceptat din punct de vedere economic rezidenţial,
ocupaţional, de educaţie şi instrucţie dar, şi printr-un deficit de
posibilităţi de afirmare şi de participare la viaţa colectivităţii.
Grupurile marginale sunt, de regulă, compuse din săraci, şomeri,
minorităţi etnice puternic discriminate, delicvenţi, handicapaţi sau
persoane inadaptate.
Transformările din viaţa economică, inflaţia, şomajul, diferenţierea
excesivă a veniturilor salariale, dar şi scăderea nivelului de trai,
criza de locuinţe, etc., au dus la apariţia şi dezvoltarea fenomenului
de marginalizare şi au creat o categorie de marginalizaţi ecomomic şi
social.
Una dintre categoriile cele mai vulnerabile la costurile sociale ale
tranziţiei a fost minoritatea rromă, deoarece ea se situa deja pe
poziţii de risc crescut.
În perioada post decembristă rromii nu au reprezentat o minoritate
etnică discriminată, deoarece nu li s-a dat dreptul de a reprezenta o
minoritate etnică, liberă să-şi promoveze propriile tradiţii culturale,
politica fiind de asimilare a acestora.
Odată cu liberalizarea şi democratizarea societăţii, a avut loc un
proces de emancipare a diferitelor minorităţi etnice, religioase, etc.,
de conturare a identităţii acestora, dar, în acelaşi timp, şi de
marginalizare a lor de către majoritate.
În condiţiile unei tranziţii îndelungate, a neajunsurilor
socio-economice şi a derapajelor inerente unei democraţii în formare,
neglijarea instituţionalizării şi legislaţia uneori discriminatorie, au
dus la marginalizarea populaţiei de etnie rromă şi chiar a
discriminării acesteia.
Copiii rromi constituie una dintre cele mai defavorizate categorii de
copii şi au nevoie de mult sprijin pentru a depăşi situaţia în care se
află. Sărăcia şi lipsurile familiilor rrome, prejudecăţile care persistă
în mentalitatea populaţiei, inerţia unor părinţi rromi faţa de
perspectivele pe care educaţia le oferă copilului, toate acestea
contribuie la marginalizarea copiilor rromi, la limitarea accesului la
şansele egale la care au dreptul toţi copiii. La nivel de ţară, în
prezent, doar 20% dintre copiii rromi frecventează grădiniţa, pentru a
se pregăti pentru şcoală, 20% nu sunt cuprinşi în nici o formă de
învaţământ, 30% abandonează şcoala înainte de absolvirea ciclului
gimnazial şi aproximativ 50% sunt analfabeţi sau semianalfabeţi. Aceste
date statistice justifică necesitatea unor proiecte şi programe
educative pentru integrarea şcolară a copiilor rromi.
Coordonatele de care trebuie să ţinem seama în procesul de şcolarizare a
ţiganilor, atât de necesar, pornind de la specificul tradiţiei şi
culturii lor, şi având ca obiectiv racordarea acestui sistem educaţional
la valorile culturii şi civilizaţiei europene, sunt:
1. Organizarea tradiţională a ţiganilor în comunităţi închise (izolarea):
- Marginalizarea socială;
- Automarginalizarea;
- Existenţa prejudecăţilor de ordin cultural, rasial şi social;
3. Manifestările de rasism ale comunităţii majoritare;
4. Specificul cultural ţigănesc:
- limba rromani;
- mentalitatea socio-culturală ţigănească;
- existenţa unei dualităţi morale a ţiganului;
- existenţa unui tip de religiozitate ţigănească;
5. Elemente specifice organizării actuale a lumii ţigăneşti:
- neomogenitatea, datorită originii şi itinerariului diferite, meseriile
tradiţionale; modul de viaţă; gradul de integrare culturală.
- Migraţia ( internă şi externă );
Singura alternativă acceptabilă şi viabilă la problema marginalizării
este o politică coerentă şi susţinută de prevenire a acesteia, pe de o
parte, şi de integrare, pe de altă parte, deşi integrarea este un
fenomen faţă de care majoritatea liderilor rromi au o reacţie adversă.
Cauza este o înţelegere defectuoasă a ideii de integrare, percepută
fragmentar, doar în dimensiunea sa coercitivă de asimilare. În
realitate, integrarea reprezintă o relaţie, o interacţiune dinamică
între sistemul care “se integrează” şi sistemul care “integrează”, iar
rezultatul acestui proces este un echilibru funcţional al parţilor.
Trebuie să ţinem însă seama că integrarea socială are patru dimensiuni
fundamentale, şi anume: integrarea culturală, normativă, comunicaţională
şi funcţională. Dacă ‘integrarea culturală” presupune coerenţa normelor
şi valorilor unei culturi, “integrarea normativă”reprezintă măsură în
care valorile grupului devin norme efective. Tocmai această exigenţă a
majorităţii, de conformare a minorităţii la normele sale, este adesea
percepută ca o tendinţă de asimilare.
Factorii care pot şi trebuie să aiba un rol decisiv în procesul de
integrare funcţională a rromilor în societatea “interculturală” a
mileniului III sunt: sistemul educaţional, mass-media, asistenţa
socială, factorii de decizie la nivel guvernamental.
În procesul de integrare a copiilor rromi, şcoala are un rol
fundamental, promovând educaţia interculturală. Obiectivul prioritar al
educaţiei interculturale este promovarea capacităţii de convieţuire
constructivă în contextul cultural şi social variat, îndepărtâd şi
prevenind prejudecăţi din trecut sau chiar prezente.
Concluzionând, putem spune că o mare parte a populaţiei de etnie rromă,
deci şi copiii acestora, suferă de procesul de marginalizare şi de aceea
este nevoie de o strategie de intervenţie susţinută, care să se
adreseze atât minorităţii marginalizate cât şi majorităţii, pentru
formarea unei societăţi interculturale, de indivizi diferiţi dar egali,
racordaţi la valorile generale ale umanităţii şi respectând un set comun
de norme, dar în acelaşi timp, aflaţi într-un permanent schimb cultural
şi spiritual.
Şcolarizarea copiilor de etnie rromă, presupune o abordare specială în
care datele iniţiale ale acestei etnii pot constitui un punct de plecare
pentru găsirea unei soluţii la problema integrării acestora. Referinte :
1. C. Zamfir, E. Zamfir – Tiganii intre ignorare si ingrijorare, Ed. Alternative,
Bucuresti 1993;
2. C. Cucos, T.Cosma – Minoritari, marginali, Ed. Polirom, Iasi 1996;
3. S. Iosivescu, A. Rogojinaru – Parteneriat si dezvoltare scolara in
comunitati cu rromi, Colectia “Sanse egale”, Ed. Corint, Bucuresti 2000;
4. V. Ionescu, G. Sarau, F. Stanciu – Ghid de practici pozitive pentru educatia copiilor rromi, Romani Criss 2003;
5. L. Ciolan – Pasi catre scoala interculturala, Ed. Corint, Bucuresti 2000;
6. L. Cherata – O realitate europeana, in revista Eurodidactica XXI, I.S.J.si C.C.D Dolj, 2003, pag. 58 – 60;
7. M.Ed.C. – parteneriatul strategic M.Ed.C – UNICEF in educatia copiilor rromi, Ed. Vanemonde, Bucuresti 2003.
au intrat mulţi: Şerban Huidu, mama ei, Pepe, 
Adriana Bahmuţeanu, foştii socri, ziarele, lumea întreagă. Printre cei mai mari duşmani ai fostei Queride e Cătălin Măruţă, moderatorul care a decis să joace contra ei în scandalul divorţului, vedeta urându-i prezentatorului TV:
Între Mihaela Rădulescu şi Andreea Marin Bănică
e o rivalitate veche, care are la bază mai mulţi factori: au un soţ în comun - pe Ştefan Bănică Jr -, organizează separat acţiuni de caritate, au magazine de haine pentru copii etc. Păreau însă să se fi împăcat în octombrie 2005, după ani de schimburi de replici "înţepate", transmise una alteia prin intermediul presei. Pacea dintre cele două dive nu a durat prea mult, astfel că în urmă cu jumătate de an au schimbat replici dure în diverse publicaţii şi în emisiuni tv.
Şerban Huidu a fost de-a lungul timpului pentru Mircea Badea "pitic erotic" sau "înspăimântător de prost". Pentru "cârcotaş", vedeta Anten
ei 3 pare un "frezat ciumpalac", "un manelist cu aere de intelectual", "un monument de ipocrizie", "un lingău şi un pupincurist" sau un "limbric guraliv".
Au trecut şase ani de când Alin Oprea şi Tavi Colen, foşti prieteni şi componenţi ai trupei Talisman, s-au despărţit în
plină glorie a formaţiei. Recent cei doi au pornit un război al declaraţiilor, la TV.
După ce au colaborat la mai multe agenţii de fotomodele, Carmen Pleşa şi Costin Mărculescu şi-au declarat război.
Sânziana Buruiană a sărit să o bată pe Mihaela Moise (Meme) la emisiunea "Un show păcătos" (Antena 1), după ce Meme a acuzat- o pe blondină că face sex pe bani.
Bianca Drăguşanu şi Denisa Nechifor, cele mai importa
nte femei din viaţa fotbalistului Adrian Cristea, s- au încăierat luna aceasta în presă. Totul a pornit de la Denisa, cea cu care Cristea are o fetiţă.
Marea sarbatoare creştin-ortodoxa a Paştelui este asociata, de
obicei, cu traditionalele bucate dintre care nu lipsesc cozonacul,
mielul, ouale roşii. Noi va propunem cateva mancaruri delicioase, in
care traditia se împleteşte cu fantezia.
Sote de spanac cu codiţe de raci
"Corabioare" de oua umplute
Oua cu sos picant
Ficat de miel cu sos de vin
Pulpa de miel la cuptor 
Pulpa de miel umpluta
Şarlota cu ciocolata
Tort de ciocolata